dezastrul

Foto: Universitatea din Georgia

Foto: Universitatea din Georgia

Foto: Universitatea din Georgia

Foto: Universitatea din Georgia

Aproape un deceniu după dezastrul nuclear din orașul japonez Fukushima, care a condus oamenii din zone mari din jur, trăiesc acum populații uriașe de animale.

Un studiu realizat de Universitatea din Georgia asupra populațiilor faunei sălbatice din zona de excludere nucleară din Fukushima aruncă o lumină pozitivă asupra situației de acolo. Se pare că peste 20 de specii, inclusiv mistreț, iepure japonez, macac, fazan, vulpe și raton, s-au stabilit în diverse zone din jur.

Rezultatele sunt primele dovezi că numeroase specii de animale sălbatice sunt deja abundente în toată zona de evacuare Fukushima, în ciuda prezenței contaminării radiologice, conform ZME Science.

A trecut aproape un deceniu de la accidentul nuclear de la Fukushima din 2011. La fel ca în cazul altor accidente nucleare, autoritățile au înființat o zonă interzisă în jurul sitului pentru a proteja sănătatea publică.

Cu toate acestea, animalele sunt libere să vină și să plece după bunul plac. Și este interesant atât pentru oamenii obișnuiți, cât și pentru oamenii de știință să observe viața în astfel de zone. Se pare că răspunsul este „mai bun decât era de așteptat”.

Echipa de oameni de știință de la Universitatea din Georgia a lucrat și ea la Cernobîl.

Cu studiul actual, acestea completează doar ceea ce a fost descoperit până acum - zonele de carantină pot deveni refugii sigure pentru viața sălbatică, în special pentru speciile care au o problemă cu proximitatea umană. Coloniștii din Fukushima sunt animale care au fost observate în principal în zonele evacuate de oameni.

Se presupune că aceste specii au crescut și abundent tocmai după evacuarea oamenilor din cauza scurgerilor de radiații.

Pentru studiu, echipa a lucrat în trei domenii de interes create de guvern în regiunea Fukushima după accidentul din 2011. Datele despre populația faunei sălbatice au fost colectate folosind 106 locații de camere în aceste zone.

Una dintre zonele studiate este complet limitată pentru oameni din cauza nivelurilor ridicate de poluare cu radiații, cealaltă are acces limitat din cauza nivelurilor intermediare de poluare, iar ultima este deschisă pentru acces și locuire umană din cauza nivelurilor scăzute de fond de radiații.

Zona nelocuită servește ca zonă de control pentru cercetare. Nu există date anterioare privind populațiile sălbatice din zonele evacuate din care să se stabilească o linie de bază, dar cele trei zone se află în imediata apropiere și au un peisaj similar. Adică, datele pot fi comparate doar cu cele anterioare realizate în zona locuită de oameni.

Camerele au făcut peste 46.000 de fotografii ale unui mistreț în 120 de zile. Aproximativ 26.000 sunt fabricate în zona nelocuită, aproximativ 13.000 în zona restricționată și doar 7.000 în zonele locuite. Alte specii observate în număr mare includ ratoni, zibă japoneză, macac japonez și maimuțe.

Acest studiu aduce o contribuție importantă, deoarece aduce lumină asupra impactului radiologic asupra populațiilor sălbatice, în timp ce majoritatea studiilor anterioare au analizat efectul asupra animalelor individuale.

Echipa a analizat, de asemenea, impactul altor factori asupra populațiilor sălbatice, cum ar fi distanța rutieră, altitudinea, timpul de activitate și tipurile de vegetație.

Modelele comportamentale ale majorității speciilor sunt aproape ca modele înregistrate istoric.

Ratonii, de exemplu, sunt mai activi noaptea, așa cum era de așteptat. Fazanii, care sunt diurni, sunt în mod corespunzător mai activi în timpul zilei. Între timp, mistreții din zona nelocuită erau mai activi ziua, în timp ce mistreții din zonele populate erau mai activi noaptea. Echipa sugerează că specia își schimbă comportamentul pentru a evita oamenii.

Cu toate acestea, aceste descoperiri se aplică numai populațiilor, nu evaluează sănătatea animalelor individuale.

Terenul variază de la munte la habitate de coastă, care găzduiesc de obicei diferite specii. Rezultatele arată că nivelul activității umane, altitudinea și tipul de habitat sunt principalii factori care influențează abundența speciilor evaluate și nu nivelurile de radiații.

O excepție de la modelul general este seroul japonez, un mamifer asemănător caprei care este cel mai frecvent în zonele rurale montane. Potrivit echipei, apropierea de zonele populate este rezultatul numărului tot mai mare de mistreți din zona evacuată, pe care caprele încearcă să le evite.

Fauna Fukushima include, de asemenea, vulpea roșie, civet (Paguma larvata), nevăstuică, cerb și urs negru.

Raportul studiului a fost publicat în revista „Boundaries in Ecology and the Environment”.