Puls.bg | 02 octombrie 2009 | 1

este

Denumirea de efect yo-yo se referă la pierderea ciclică în greutate și recâștigarea în greutate. Când acest ciclu se datorează unei diete incorect selectate sau prea drastice și restrictive, se numește dietă yo-yo. Efectul yo-yo poate varia de la pierderea și câștigarea a doar câteva kilograme la schimbări ciclice de greutate de peste 20-25 de kilograme.

Termenul efect yo-yo provine de la numele unei jucării ale cărei mișcări sunt în sus și în jos, precum și pierderea și recuperarea kilogramelor în plus. Termenul efect yo-yo a fost introdus pentru prima dată de profesorul Kelly Brownell în 1977. Studiile profesorului american arată că, dacă pierzi 9 kilograme de greutate pe o perioadă de trei luni, probabilitatea creșterii în greutate depășește 60%. Profesorul Brownell identifică o perioadă de 21 de zile după oprirea dietei ca fiind critică pentru reîngrășarea.

Potrivit profesorului, durează încă 46 de zile după perioada critică pentru ca organismul să se adapteze noilor greutăți. Experții explică faptul că, cu fiecare creștere în greutate, procentul de țesut adipos crește, chiar dacă atunci pierzi kilogramele în plus.

Potrivit nutriționiștilor, efectul yo-yo este mai dăunător sănătății. Ei susțin că stabilizarea greutății este mai sănătoasă decât ciclismul, chiar și atunci când oamenii sunt supraponderali. Potrivit altor experți, schimbarea ciclică a greutății este la fel de dăunătoare ca supraponderalitatea. Oamenii de știință își explică părerea cu faptul că toxinele eliberate în timpul descompunerii grăsimilor sunt excretate din organism prin sistemul excretor și astfel împovără funcția rinichilor și a ficatului.

Există riscul de afectare a rinichilor prin prelucrarea toxinelor, a căror cantitate devine prea mare în efectul yo-yo. Astfel, printre nutriționiști și medici există o dezbatere despre care este mai bine pentru sănătatea pacienților supraponderali. Oportunitățile într-o astfel de situație sunt de a atenua activitatea inimii prin prescrierea reducerii greutății sau de a proteja rinichii și ficatul prin menținerea unei greutăți corporale mai mari a pacienților.

Efectele nocive ale efectului yo-yo asupra sistemului imunitar și asupra sănătății generale sunt motivul pentru care se depune atât de mult efort în menținerea și stabilizarea greutății.

Nutriționiștii identifică două etape principale în reținerea în greutate.


Primul pas este o schimbare permanentă a dăunătorului mâncând habbiți și impunerea unui model de alimentație sănătoasă sub supravegherea unui specialist.

O serie de studii au arătat că organismul are nevoie de o perioadă de trei luni pentru a se adapta complet la noile kilograme.

Al doilea pas - îmbunătățit activitatea motorie. Exercițiul și antrenamentul zilnic, precum și administrarea suplimentelor adecvate, stabilizarea greutății devine mai ușoară și mai puțin traumatică.

Cea mai frecventă cauză a acestei probleme este dieta necorespunzătoare selectată și nesănătoasă, cum ar fi foametea sau restricția bruscă a alimentelor. Nutriționiștii reamintesc că cu cât o persoană încearcă mai repede să slăbească, cu atât efectul yo-yo va fi mai puternic. Dacă pierderea în greutate este lentă și treptată, riscul de creștere în greutate este mai mic.

Deși efectele înfometării asupra corpului sunt cunoscute, unii medici recomandă totuși așa-numitul. înfometarea curativă a pacienților lor. Restricția bruscă a alimentelor în afara condițiilor clinice poate fi foarte periculoasă. Postul este recomandat numai în anumite cazuri și sub supraveghere medicală specializată.

Dieta și planul de dietă trebuie să fie strict individuale și în concordanță cu obiceiurile alimentare și starea de sănătate a pacientului, prezența bolilor și a alergiilor.

Oricât de ciudat ar părea, efectul yo-yo poate fi provocat și prin consum produse cu conținut scăzut de calorii. Atunci când consumă alimente cu densitate nutritivă redusă, organismul percepe aportul caloric redus ca o amenințare și tinde să acumuleze „stocuri” sub formă de țesut adipos subcutanat.

Pierderea bruscă a greutății, urmată de revenirea lor, este însoțită de o serie de riscuri legate de sănătatea fizică și mentală a pacienților. Cele mai frecvente complicații sunt bolile hepatice, pierderea masei musculare, hipertensiunea arterială, o condiție prealabilă pentru dezvoltarea diabetului, metabolismul lent. Schimbările bruște ale dispoziției și tendința spre depresie sunt frecvente.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.