ceea

Pe site-ul Agenției Naționale a Veniturilor, în secțiunea „Case de marcat, comercianți electronici și SUPTO” sunt publicate două noi fișiere cu întrebări și răspunsuri privind SUPTO și înregistrarea și raportarea vânzărilor:

Iată răspunsul ANR cu privire la întrebarea referitoare la detaliile denumirii bunurilor sau serviciilor, în legătură cu art. 26 alin. 1 element 7

Întrebare

În legătură cu art. 26 alin. 1 item 7 referitor la numele bunului/serviciului, codul grupului fiscal, cantitatea și valoarea pe tipuri de bunuri sau servicii achiziționate, apare întrebarea cu privire la detaliul numelui bunurilor sau serviciilor - denumit pe grupuri până la o descriere detaliată a fiecărui articol. Având în vedere oportunitățile oferite de produsele software moderne de gestionare a vânzărilor, este imperativ să se clarifice, ce să reflectăm în bonul fiscal, de exemplu în următoarele tipuri de puncte de vânzare cu amănuntul:

(a) Punct de vânzare cu amănuntul pentru flori (tulpini tăiate, ghivece de flori) după tipul de bunuri, după cum urmează:
- buchet (buchet de crizanteme, buchet de trandafiri etc.);
- flori în ghivece (narcis într-o oală, ficus într-o oală etc.);
- tulpina tăiată (trandafir, gerbera etc.).

(b) Comerț cu amănuntul al articolelor de îmbrăcăminte pentru bărbați, femei și copii (tricouri, tricouri, pijamale, șosete) după tipul de bunuri, după cum urmează:
- Îmbrăcăminte (pentru bărbați, femei sau copii);
- Îmbrăcăminte pentru bărbați (cămăși, tricouri, pijamale, șosete etc.);
- Îmbrăcăminte pentru femei (tricouri, tricouri, pijamale, șosete etc.);
- Îmbrăcăminte pentru copii (cămăși, tricouri, pijamale, șosete etc.);
- Tricou bărbătesc, șosete pentru copii, pijamale pentru femei; sau
- Pijamale, bluze, șosete, indiferent dacă este/sunt bărbați, femei sau copii.

(c) Comerțul cu amănuntul de alimente, băuturi și țigări, după tipul de bunuri, după cum urmează:
- produse de panificație (pâine făcută manual, pâine de fabrică, pâine integrală etc.);
- carne și produse din carne (carne, cârnați etc.);
- lapte și produse lactate (lapte lactat, iaurt, smântână, brânză galbenă, brânză etc.);
- fructe (mere, banane, portocale etc.);
- produse din tutun (țigări, trabucuri, țigări etc.);
- produse alcoolice (vin, bere, coniac etc.);

d) Obiect comercial pentru schimb valutar;
e) Obiect comercial - casă de amanet.


Cu privire la prima întrebare:

Conform art. 26, alin. 1 din Ordonanța №Н-18/13.12.2006, bonul de numerar fiscal emis de un dispozitiv fiscal (FU) trebuie să fie lizibil, să corespundă modelului conform anexei №1 și să conțină cerințele obligatorii enumerate la punctul 1 - articolul 17 din același paragraf. În conformitate cu punctul 7 bonul fiscal în numerar trebuie să conțină numele bunului/serviciului, codul grupului fiscal, cantitatea și valoarea pe tipuri de bunuri sau servicii achiziționate.
După cum se poate vedea din prevedere, una dintre principalele condiții obligatorii ale bonului fiscal este numele bunului/serviciului. Cerința normativă identică la chitanțele fiscale de numerar a fost prevăzută și în Ordonanța abrogată № 4 din 16 februarie 1999 privind înregistrarea și raportarea vânzărilor în punctele de vânzare cu amănuntul (abrogată, SG nr. 106/2006) ca o cerință obligatorie care să garanteze raportarea obligatorie a vânzare, atât în ​​interesul clientului, cât și în scopul raportării către comerciant și pentru controlul vânzărilor efectuate pe site-ul comercial respectiv.

Odată cu modificarea Ordonanței № Н-18/2006 (promulgată, SG nr. 76/2017), prevederea punctului 7 al. 1 al art. 26 a fost clarificat pentru a clarifica faptul că termenul „Nume„Se referă la bun/serviciu. Cerința din bonul fiscal pentru a indica numele produsului/serviciului este imperativă, din categoria detaliilor obligatorii pentru fiecare vânzare de bunuri/servicii în magazin și ar trebui luată în considerare având în vedere specificul magazinului și tehnică și funcțională parametrii dispozitivului fiscal utilizat.

Întrebarea este legată de înregistrarea și raportarea vânzărilor în diferite puncte de vânzare cu amănuntul - magazin de flori, magazin de îmbrăcăminte, magazin alimentar și altele. Aceste site-uri oferă o gamă largă de diverse produse (îmbrăcăminte, alimente, băuturi, produse din tutun și alcool, flori etc.). Practica arată că, în majoritatea cazurilor, persoanele obligate folosesc dispozitive fiscale, care sunt programate să înregistreze și să raporteze vânzările pe departamente/grupuri de mărfuri., fără a specifica speciile specifice mărfurilor vândute, de exemplu:

- într-un magazin de îmbrăcăminte, vânzările de bunuri sunt înregistrate ca „îmbrăcăminte”, „îmbrăcăminte” sau „DP1”;
- într-un magazin alimentar, vânzările sunt înregistrate ca „produse alimentare”, „nealimentare”, „băuturi”, „altele”;
- într-un magazin de flori, vânzările sunt înregistrate ca „DP1”, „flori”.

Având în vedere activitatea specifică din punctele de vânzare cu amănuntul indicate și dispozitivele fiscale utilizate în acestea, urmează gradul de detaliere în numele bunurilor vândute. pentru a permite clientului să identifice specia a bunurilor cumpărate de acesta.

În acest sens, exemplele descrise de practici comerciale ca o modalitate de înregistrare a vânzărilor prin reflectarea bunurilor vândute ca articole generice, și anume în bonul fiscal să conțină doar grupul sau departamentul de mărfuri relevant fără un nume., nu poate fi acceptat ca suficient pentru îndeplinirea cerinței art. 26, alin. 1, punctul 7, deoarece nu permite identificarea suficientă a tipului de bunuri vândute.

În ordonanță nu există o cerință de reglementare obligatorie în chitanțele fiscale emise ca „denumire a bunurilor/serviciului” necesară pentru a indica bunurile/serviciul vândute în măsura unei descrieri exacte și complete a articolului specific, obiectul vânzării, cu excepția celor prevăzute la art. 27, alin. 3 din ordonanță vânzări de categorii specifice de bunuri/servicii. Varietatea articolelor unui tip de produs/serviciu oferite pe piață, în afara categoriilor specifice specificate, se află într-o gamă extrem de largă, în mod dinamic și în continuă schimbare. În acest sens și în conformitate cu punctul 7 al art. 26, alin. 1 din ordonanță este cerută în mod normativ ca o cerință în nota fiscală pentru a indica cel puțin tipul respectiv al produsului/serviciului vândut, de exemplu:

1. Într-un magazin de îmbrăcăminte, vânzările de bunuri trebuie reflectate în funcție de tipul de bunuri vândute/serviciu - pijamale, bluză, șosete, indiferent dacă este/sunt bărbați, femei sau copii;

2. Într-un magazin de flori, vânzările de bunuri trebuie reflectate în funcție de tipul de bun/serviciu vândut - buchet, indiferent dacă este vorba de un buchet de crizanteme, un buchet de trandafiri etc; floare în ghiveci, tulpină tăiată, ambalaje pentru cadouri, etc;

(3) Într-un magazin care vinde alimente, băuturi și țigări, vânzările se înregistrează în funcție de tipul de bunuri vândute, menționând cel puțin:
(a) în pâine și produse de panificație;
b) carne;
c) cârnați,
(d) lapte proaspăt,
e) iaurt,
f) brânză galbenă,
g) brânză;
e) fructe;
f) legume;
g) țigări, trabucuri, țigări etc.;
h) vin, bere, coniac etc.
O excepție de la procedura descrisă mai sus este admisibilă în cazul vânzărilor efectuate în case de schimb valutar, case de amanet sau în cazul vânzărilor efectuate în conformitate cu art. 29 din Ordonanța № Н-18/2006.
Vânzările de bunuri/servicii de la toate celelalte nemenționate în exemplele de mai sus de vânzări cu amănuntul ar trebui să se reflecte într-un mod similar.

Aceste cerințe pentru încasările fiscale sunt minimă având în vedere posibilitățile oferite de tehnologiile moderne. Descrierea detaliată a bunurilor vândute permite exercitarea mai eficientă a drepturilor clienților. În acest sens, este recomandabil să reflectăm produsele/serviciile vândute într-o măsură mai mare pe o bază individualizată. Trebuie remarcat faptul că o condiție obligatorie la înregistrarea unei vânzări este indicarea tipului de produs/serviciu achiziționat, valoarea și cantitatea acestuia. La înregistrarea vânzării diferitelor mărfuri de același tip, mărfuri cu prețuri diferite, mărfurile vândute trebuie indicate pe o linie separată.
În ceea ce privește bonul fiscal și factura însoțitoare, bunurile vândute trebuie descrise în comanda de mai sus.

Modelele de dispozitive fiscale disponibile pe piață oferă o posibilitate tehnică pentru introducerea unui număr mult mai mare de articole decât cel prevăzut în mod normativ (minimum 100 de articole, conform Anexei чл2 la Art. 8, paragraful 1, punctul 2 din Ordonanță) se reflectă în tipul respectiv de bunuri/servicii.
În cazul în care UF utilizat menține un număr mai mic de articole decât cele oferite pe site-ul comercial specific și pentru a respecta cerința de a indica numele produsului/serviciului vândut (articolul 26, paragraful 1, punctul 7 din ordonanță), care permite clientului să-și identifice tipul, software-ul sau mijloacele tehnice legate de FU operate în site pot fi utilizate, de ex. produs software care permite individualizarea mărfurilor de către un cititor de coduri de bare. În acest caz este acceptat, că, dacă software-ul efectuează operațiuni numai pentru a face întrebări cu privire la prețul și numele articolului, fără a introduce informații despre vânzările efectuate pe site și pentru a urmări mișcarea bunurilor și serviciilor supuse vânzării, atunci acest software nu intră sfera definiției software-ului de gestionare a vânzărilor.

Trebuie avut în vedere faptul că, în ceea ce privește conținutul și detaliile minime din bonul fiscal, reglementările nu permite ca numele produsului/serviciului vândut să fie scris:
- vanzari totale,
- denumiri tehnice comune utilizate în programarea FI, de ex. "DP1", "DP2",
- o categorie sumară de bunuri/servicii vândute, de exemplu, tipul „produse alimentare”, „nealimentare”, „altele” etc.
Acest mod de înregistrare este inadmisibil, deoarece nu permite identificarea produsului/serviciului vândut pe site-ul comercial.