06.06.2020 12:33; Yuri Paniev, ziarul Nezavisimaya Gazeta

unei

Emmanuel Macron planifică săptămâna aceasta o serie de întâlniri la Palatul Eliseului cu foști președinți și prim-miniștri francezi. Toți aceștia, potrivit actualului șef de stat, trebuie să împărtășească cu el responsabilitatea politică pentru soarta celei de-a cincea republici în această „perioadă istorică fără precedent”.

De când COVID-19 a lovit Franța, Macron a încercat disperat să salveze nu numai țara, ci și imaginea sa politică. Ceva foarte important pentru el, mai ales că știm că criza a izbucnit pe fondul unui declin grav al ratingului prezidențial. Potrivit unui sondaj comandat de săptămânalul Journal du Dimanche, doar 28% dintre francezi aprobă activitățile lui Macron.

Într-o adresă televizată adresată compatrioților săi din 13 aprilie, președintele a spus pentru prima dată că este gata să conducă o schimbare profundă în țară. Le-a promis „zile bune, fericite” și „o reevaluare a valorilor noastre”. Și angajat să lucreze pentru o societate mai corectă și mai coezivă, adaptată noilor provocări.

În ciuda promisiunilor prezidențiale, criza a lovit puternic economia franceză. În primul trimestru, PIB-ul a scăzut cu 5,8%, cel mai puternic declin din 1949. Pentru comparație, în primul trimestru al anului 2009, când Franța își revenea din criza financiară, PIB-ul a scăzut cu 1,6%. Potrivit experților de la Institutul Național de Statistică și Cercetare Economică, în fiecare lună carantina ar însemna că țara ar pierde cu 3% anual.

Probabil că Macron nu este păcălit de perspectiva asumării responsabilității doar pentru dificultățile economice fără precedent. În orice caz, a ales să împartă această povară cu alți politicieni, inclusiv cu predecesorii săi.

Le Monde scrie că, pe 3 iunie, Macron i-a invitat pe președinții Adunării Naționale, Senat și Consiliului Economic, Social și de Mediu la Palatul Eliseului. El le-a chemat să găsească cele mai eficiente și, nu este de mirare, căi neobișnuite de ieșire din criza coronariană. Cu o cerere de a trimite avize în termen de o lună ca o contribuție la dezvoltarea atât de necesară a unui nou plan pentru Franța.

Macron așteaptă, de asemenea, noi propuneri de la foștii președinți Nicolas Sarkozy, Francois Hollande și chiar Valerie Giscard d'Estaing, cu care intenționează să discute în zilele următoare. Apoi vin discuțiile cu foștii miniștri Manuel Valls și Bernard Kaznev.

"Ieșirea din criza sanitară ridică provocări fără precedent pentru președintele francez. Decide care va fi a doua jumătate a mandatului său prezidențial", Natalia Lapina, doctor în științe politice, cercetător șef la INION - Institutul pentru informații științifice în științe sociale la Academia Rusă de Științe, a comentat Nezavisimaya Gazeta.

Potrivit acesteia, șeful statului francez nu este obligat să consulte pe nimeni atunci când ia decizii responsabile. Dar, în căutarea răspunsurilor la problemele acute, Macron a început un dialog politic amplu. În ziua a 75 de ani de la victoria asupra nazismului - 8 mai, s-a întâlnit cu doi dintre predecesorii săi, Sarkozy și Hollande. "În ultimele luni, discuțiile dintre proprietarul Palatului Eliseului și Sarkozy au devenit obișnuite. Criza financiară și economică din 2008-2009", a explicat Lapina.

Ea a spus că discuțiile liderului de stat cu președintele Senatului, Gerard Larcher, includeau probleme legate de descentralizare - potrivit parlamentarilor, este un pas extrem de important în crearea unui climat economic favorabil. Întâlnirile cu partenerii sociali, inclusiv reprezentanți ai sindicatelor și asociațiilor de afaceri, au discutat despre măsurile de încetinire a creșterii șomajului, a căror măsură reală va deveni clară în toamnă odată ce întreprinderile nu vor mai primi ajutor de stat. Sunt luate în considerare oportunitățile de formare și sprijin pentru tinerii afectați în mod special de șomaj. Macron a cerut sindicaliștilor să înceapă negocieri în companii pentru a preveni un val de concedieri. El subliniază că are speranțe în dezvoltarea social-democrației în țară. Potrivit expertului, acesta este un discurs politic neobișnuit pentru Macron.

După sfârșitul crizei coronei, președintele caută o nouă imagine politică, dar fără să-și trădeze convingerile obișnuite, scrie ziarul „Figaro”. Și, potrivit lui Lapina, întâlnirile cu lideri francezi și partenerii sociali nu sunt doar o încercare de a forma noi orientări politice, ci și un pas prin care el va găsi sprijin în rândul elitelor politice și mai larg - în societatea franceză. Macron avea nevoie de sprijinul politicienilor proeminenți când a introdus autoizolarea generală și a amânat al doilea tur al alegerilor municipale până în iunie. Și așa cum se spune în Palatul Eliseului și în cercul interior al președintelui, astăzi are nevoie de ea pentru a începe o „nouă eră” în guvernul său. (BTA)

Alții din lume

Borrell vede o îmbunătățire a atmosferei în relațiile UE-Turcia

Turcia și Uniunea Europeană au început anul pozitiv și pașii pentru reluarea discuțiilor cu Grecia privind hidrocarburile din Mediterana sunt binevenite.

Stațiunile de schi din Slovenia se deschid pentru a îmbunătăți situația cu COVID-19

Stațiunile de schi din Slovenia vor fi deschise în curând în anumite condiții din cauza îmbunătățirii situației epidemiologice în majoritatea părților din țară, a raportat McFax

Merkel: Noua variantă a coronavirusului reprezintă o amenințare la încercările de a face față COVID-19

Germania trebuie să ia în serios noua tulpină a coronavirusului sau să riște un al treilea val de pandemie KOVID-19, a declarat astăzi cancelarul german într-o conferință de presă

Ungaria aprobă vaccinul rus Sputnik V și vaccinul AstraZeneca

Ungaria a autorizat utilizarea vaccinului anticoronavirus rus Sputnik V și a vaccinului dezvoltat de AstraZeneca. Acest lucru a fost anunțat astăzi de Gergey Guyash

Beijingul l-a felicitat pe Biden și a cerut „unitate” cu Washingtonul

China l-a felicitat astăzi pe Joe Biden pentru învestirea sa în funcția de președinte al Statelor Unite și, reamintind o parte din discursul său, a cerut „unitate” în relațiile dintre cele două mari puteri, a raportat AFP.