pentru

Astăzi, una dintre principalele probleme sociale ale țărilor dezvoltate este lupta împotriva obezitate. Conform statisticilor, în medie aproximativ jumătate din adulții din țările dezvoltate economic sunt supraponderali, iar amploarea problemei este în creștere. Principalul motiv pentru aceasta este stilul de viață sedentar al oamenilor, creșterea tensiunii și stresului neuro-psihologic, incontinența consumului de alimente (în special alimentele rafinate bogate în carbohidrați și grăsimi ușor digerabile). Principalul factor care duce la plenitudine excesivă (în 80-90% din cazuri), rămâne malnutriția, adică. supraalimentarea pe fondul activității motorii reduse. Astfel, starea diferitelor organe și sisteme se deteriorează, se dezvoltă ateroscleroza și alte boli cardiovasculare, diabetul zaharat, calculii biliari și pietrele la rinichi. Afectarea metabolismului grăsimilor este o condiție prealabilă pentru dezvoltarea gastritei, gută, tulburări endocrine, răceli, duce la îmbătrânirea prematură. Obezitatea poate ajuta la apariția trăsăturilor constituționale ereditare.

Pentru Supraponderal se spune când greutatea este cu 5-14% peste normă. Dacă valorile normale sunt crescute cu mai mult de 15%, atunci obezitatea este deja văzută ca o problemă de sănătate. Pentru funcțiile vitale complete ale corpului necesită un raport cantitativ strict între energia primită și cea consumată. Activitatea insuficientă a mușchilor ar trebui compensată prin alte activități active sau prin ajustarea meniului. Trebuie remarcat faptul că alimentele consumate de omul modern se caracterizează nu numai prin creșterea valorii energetice, ci și prin schimbări de calitate. Consumul de carne grasă, produse rafinate bogate în calorii (grăsimi rafinate și zahăr, pâine de grâu, paste, paste și cofetărie) crește. Toate aceste alimente sunt bine absorbite de organism, ajută la acumularea de grăsimi, dau mai multă energie. Obezitatea este cauzată de mesele rare și abundente, abuzul de condimente care măresc pofta de mâncare, precum și utilizarea băuturilor alcoolice, care reduc autocontrolul în alimentație și ele însele sunt o sursă de energie.

Oameni predispuși la obezitate sau cei care au deja această problemă ar trebui să urmeze terapie dietetică (dieta vindecătoare №8), al cărui principiu cel mai important este reducerea aportului de energie cu alimente cu 20-50% (prin reducerea glucidelor și a părților de grăsime).

Dieta trebuie să conțină o cantitate suficientă de proteine ​​(nu mai puțin de 90 de grame pe zi), acest lucru este necesar pentru a preveni pierderea proteinelor tisulare; creșterea cheltuielilor de energie prin absorbția alimentelor proteice; pentru a crea un sentiment de sațietate.

Meniul zilnic trebuie să includă 400-500 de grame de alimente proteice, cum ar fi: carne, pește, brânză de vaci, fructe de mare care nu sunt pește, albuș de ou. Carnea consumată nu trebuie să fie grasă, peștele gătit.

Cantitatea de carbohidrați trebuie limitată prin reducerea consumului de zahăr, cofetărie, băuturi zaharate (până la 100-200 grame pe zi). Este de preferat ca pâinea să fie secară sau integrală. Legumele crude sunt recomandate deoarece conțin acid tartric, care previne conversia carbohidraților în grăsimi.

Cantitatea de grăsime este redusă la 80 de grame. Ele rămân mai mult în stomac, cresc eficacitatea enzimelor care stimulează utilizarea energiei grăsimilor din organism. Procentul de legume (40-50%) utilizat pentru prepararea alimentelor (inclusiv pentru aromarea salatelor) este în creștere. Aceste grăsimi (floarea soarelui, porumb, uleiuri din semințe de bumbac și ulei de măsline) conțin acizi grași polinesaturați și alte substanțe care normalizează metabolismul grăsimilor; preveni infiltrarea grasă a ficatului (steatoză); normalizează activitatea vaselor de sânge, crește elasticitatea și reduce permeabilitatea acestora. Fluidele sunt limitate la 1-1,2 litri pe zi, alcoolul este interzis, iar sarea de masă nu trebuie să depășească 5-8 grame pe zi.

Nu sunt permise condimentele, bulionele puternice și sosurile de carne, pește, ciuperci, precum și alimentele afumate și sărate. Pentru a experimenta un sentiment de sațietate, se recomandă un conținut scăzut de calorii, dar, pe de altă parte, în cantități mai mari de feluri de mâncare, fructe și legume crude.

Hrănirea trebuie să fie de 5-6 ori pe zi, iar porțiile sunt în concordanță cu distribuția rațională a cantității zilnice de produse. Micul dejun și prânzul ar trebui să fie mai stabile decât alte gustări (produse lactate, salate de legume, fructe). Luăm cina cu 2-3 ore înainte de culcare.

Controlul strict asupra alimentelor consumate ar trebui să fie însoțit de o monitorizare sistematică a greutății, a cărei valoare normală este una dintre cele mai importante premise pentru o sănătate bună.