nutriția

Rezistența la insulină este o afecțiune patologică a corpului în care există un răspuns suprimat la acțiunea insulinei.

Insulina este un hormon secretat de celulele beta ale pancreasului, care este implicat în metabolism. Pentru a compensa nevoia de hormon, începe secreția crescută din pancreas - se dezvoltă hiperinsulinemie. Se observă la obezitate, la utilizarea anumitor medicamente precum corticosteroizii, în condiții fiziologice precum sarcina și altele. Rezistența la insulină stă la baza modificărilor fiziopatologice ale diabetului de tip 2.

Cum să faceți față rezistenței la insulină ?

Încearcă să slăbești. Conform datelor științifice, în cazul supraponderabilității, pierderea a 10 kg de exces de grăsime poate reduce glicemia la post cu 50%.

Exerseaza mai mult. Activitatea fizică îmbunătățește sensibilitatea la insulină acționând asupra celulelor grase și crescând cantitatea de glucoză pe care o ard mușchii.

Renunță la fumat. Fumatul este un factor de risc pentru apariția diabetului de tip 2, a tensiunii arteriale crescute, a aterosclerozei și a accidentului vascular cerebral.

Suplimente nutritive pentru rezistența la insulină ?

Cromul, magneziul și seleniul pot îmbunătăți toleranța la glucoză și rezistența la insulină.

Scorțișoara și ginsengul coreean îmbunătățesc toleranța la glucoză acționând asupra receptorilor de insulină.

Acidul linoleic conjugat poate îmbunătăți rezistența la insulină în celulele adipoase.

Coenzima Q10 (Co Q10) îmbunătățește funcția celulelor producătoare de insulină în pancreas.

Acidul alfa-lipoic crește absorbția glucozei în celulele musculare și previne deteriorarea nervilor și a rinichilor.

Extractul de scoarță de pin (picnogenol) și ginkgo biloba îmbunătățesc circulația sângelui în vasele de sânge mici și pot reduce rezistența la insulină.

Ce alimente să evite în caz de rezistență la insulină ?

Limitați carbohidrații rapizi, care determină modificări bruște ale nivelului zahărului din sânge, cum ar fi zahărul alb, biscuiții, prăjiturile, produsele de patiserie, pâinea albă, pastele și cartofii.

Limitați grăsimile trans, deoarece acestea cresc rezistența la insulină.

Evitați băuturile îndulcite, cum ar fi sucurile ambalate, ceaiurile cu gheață și băuturile carbogazoase.

Ce să mănânci în caz de rezistență la insulină ?

Accentuați legumele cu frunze verzi. Sunt sărace în calorii și carbohidrați, dar sunt pline de nutrienți.

Subliniați fructele de pădure. Sunt o alternativă excelentă atunci când mănânci ceva dulce. 1-2 pumni de fructe proaspete pe zi îți vor potoli setea de dulciuri și îți vor oferi o doză de vitamine proaspete, minerale și fibre.

Fibrele ajută la echilibrarea zahărului din sânge.

Înlocuiți carbohidrații rapidi cu alții lent. Alegeți produse cu un indice glicemic scăzut. Concentrați-vă pe cereale integrale.

Asigurați-vă că obțineți suficiente proteine. Accentuează carnea slabă: pui, curcan, iepure. Peștele este, de asemenea, o sursă bună, este, de asemenea, bogat în acizi grași omega-3, care au un rol în combaterea excesului de greutate.

Leguminoasele sunt, de asemenea, bogate în proteine.

Înlocuiți produsele din lapte integral cu cele cu conținut scăzut de grăsimi.

Este important ca organismul să fie suficient de hidratat. Bea cel puțin 8-10 pahare de apă/zi.

Exemplu de meniu pentru rezistența la insulină ?

Mic dejun: 200g. lapte cu conținut scăzut de grăsimi cu fulgi de ovăz și o mână de fructe de pădure;

Prânz: 150g. pui alb sau pește cu o salată de frunze verzi și sos de lămâie-măsline;

Gustare după-amiaza: o mână de migdale crude;

Cina: Salată proaspătă cu piper verde prăjit cu orez brun.

În caz de diagnostic sau suspiciune de rezistență la insulină, este important să consultați un endocrinolog pentru a evalua necesitatea tratamentului medical. Dieta ocupă un loc important în controlul afecțiunii și trebuie pregătită în funcție de nevoile individuale ale pacientului.

Dr. Violeta Snegarova este doctorand în nutriție și dietetică și specialist în gastroenterologie la Universitatea de Medicină din Varna. Este autorul unui blog medical www.medilatte.com. Principalele sale interese sunt în domeniul gastroenterologiei, nutriției și dieteticii. Are peste 30 de lucrări prezentate la conferințe internaționale. A urmat multe cursuri postuniversitare pentru formare avansată.
Dr. V. Snegarova este membru al Uniunii Medicale Bulgare (BMU), al Asociației Tinerilor Hepatogastroenterologi din Bulgaria (AMHB), al Societății Bulgare de Nutriție și Dietetică (BDHD), Asociației Bulgare pentru Studiul Obezității și Bolilor Concomitente (BASORD) și Societatea Bulgară de Coloproctologie (BSC).
Este membru al Consiliului de administrație al Asociației Tinerilor Hepatogastroenterologi din Bulgaria (AMHB), responsabil pentru regiunea nord-estului Bulgariei cu centrul în Varna.
În 2019 a participat împreună cu colegii de la AMHB la Sondajul național privind frecvența intestinului iritabil în rândul populației bulgare. Studiul vizează determinarea frecvenței răspândirii sindromului intestinului iritabil în rândul populației bulgare, precum și evaluarea factorilor de risc ai acestuia.

„Mănâncă bine pentru a te simți bine”, spune dr. Sarah Brewer