Autor: conf. Dr. Teodora Handjieva-Darlenska, dr.

Președinte al Asociației bulgare pentru studiul obezității și a bolilor concomitente

Acest articol este destinat copiilor și părinților care doresc să fie sănătoși și să trăiască la maximum viața. Acest articol este destinat copiilor și părinților care doresc să ducă o viață sănătoasă, nu pentru că este la modă. O viață sănătoasă este o viață plină și fericită!

Sunt medic și sunt părinte. Și știu ce vreau pentru copiii mei. Lăsați acest articol să vă prezinte obezitatea ca boală și riscurile pentru sănătate din spatele acesteia. Vreau ca copiii și părinții să fie informați, astfel încât să existe prevenire, nu frică și neînțelegere. Vreau să solicitați asistență medicală specializată, nu pe Internet, dacă aveți o problemă de sănătate!

Obezitatea este cronică, metabolică boală, care se datorează acumulării excesive de țesut adipos în organism din cauza unui dezechilibru între aportul de energie și consumul de energie. Acest lucru duce la creșterea în greutate în timp.

Distribuție (date epidemiologice)

Potrivit Asociației Mondiale a Sănătății (OMS), 1 din 3 copii de vârstă școlară este supraponderal sau obez în regiunea europeană. Peste 60% dintre copiii pre-puberali sunt supraponderali în țările din regiunea europeană. Se preconizează că acești copii vor deveni adulți supraponderali și obezi. Potrivit Asociației Europene pentru Studiul Obezității (EASO), între 30-70% din populația cu vârsta peste 18 ani din țările Uniunii Europene este supraponderală și între 10-30% este obeză. Cel mai recent sondaj național de nutriție a arătat că, în medie, aproximativ 30% dintre fete și băieți la această vârstă sunt supraponderali și aproximativ 13% sunt obezi. Există o ușoară scădere a incidenței obezității în rândul fetelor, dar este încă ridicată. A fost dovedit în literatură, că un copil obez devine adult cu obezitate.

Motivele dezvoltării bolii

fiecare

Riscul de a dezvolta obezitate la descendenți în raport cu greutatea părinților.

Obezitatea se datorează multor factori. Pe de o parte, aceștia sunt factori genetici sau predispozitie genetica. Au fost identificate peste 200 de gene care pot duce la modificări ale metabolismului și creșterea în greutate. De asemenea, s-a constatat că la părinții cu greutate normală riscul ca descendenții lor să fie obezi este foarte scăzut (aproximativ 8%). Dacă unul dintre părinți este supraponderal sau obez, riscul crește semnificativ și este de 40%. În timp ce ambii părinți sunt supraponderali sau obezi, riscul este de 80%.

Există sindroame genetice rare care sunt asociate cu obezitatea și apetitul crescut (hiperfagie) în copilărie, cum ar fi:

  1. Sindromic (genetic): Cromozomul X fragil al lui Prader-Willi, al lui Cohen, al lui Wilson-turner etc.;
  2. Secundar: deficit de leptină, deficit de receptor de leptină, deficit de pro-opiomelanocortină (POMC) etc. (2,5% din toți copiii cu obezitate extremă).

Obezitatea duce la numeroase boli la copii.

Cercetătorii moderni ai obezității infantile acordă o atenție deosebită problemelor perinatale și prenatale. Se subliniază faptul că prevenirea obezității, diabetului și a majorității bolilor cardiovasculare începe cu dezvoltarea intrauterină a individului. Există o mulțime de date în literatură care arată că, dacă o femeie însărcinată câștigă mai mult de 15 kg pe toată perioada sarcinii, aceasta duce la riscuri pentru sănătate pentru făt și copilul nenăscut. Risc semnificativ de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, creșterea colesterolului etc. Toate aceste boli sunt caracteristice adulților. Dacă un copil se naște dintr-o mamă plină, atunci acel copil ar putea deveniți un copil plin, un adolescent complet și un adult complet cu multe boli pe viață.

Pe de altă parte, dezvoltarea bolii este influențată de factori de mediu sau mod de viață precum obiceiurile alimentare și tiparele de alimentație și activitatea fizică. Numeroase studii au dovedit rolul negativ al aportului excesiv de alimente bogate în calorii, care sunt bogate în sare, zahăr și grăsimi în combinație cu un stil de viață sedentar. Sondajele naționale privind nutriția copiilor de vârstă școlară au demonstrat următoarele tendințe negative, prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1. Caracteristicile consumului de alimente la vârsta școlară

Aport ridicat de grăsimi
Consum redus de pește
Consum redus de pâine integrală și produse integrale
Consum redus de fructe și legume
Aport redus de iaurt, consum în principal de lapte bogat în grăsimi
Consum ridicat de cofetărie și cofetărie
Consum ridicat de sare
Consumul timpuriu de alcool, consumul frecvent și ridicat de băuturi alcoolice de către elevii cu vârsta peste 14 ani
Aport redus de vitamine (folat, vitamină B1, B2)
Aport redus de unele minerale (fier, zinc, calciu, magneziu)

Studiul european pentru prevenirea obezității în copilărie EPHE, la care a participat în calitate de partener Asociația bulgară pentru studiul obezității și a bolilor conexe, demonstrează următoarele tendințe la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 și 9 ani.

Consumul de fructe în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 6-9 ani.

Copiii bulgari împreună cu copiii greci se află pe locul al doilea după Portugalia în ceea ce privește consumul de fructe (Figura 3). Este interesant faptul că copiii bulgari își petrec cea mai mare parte a timpului în fața unui ecran aproximativ 26 de ore pe săptămână în comparație cu celelalte țări studiate (Figura 4). OMS a elaborat recomandări pentru petrecerea timpului în fața diferitelor ecrane în copilărie (Tabelul 2). Importanța timpului petrecut în fața ecranului asupra sănătății este mare și s-au dovedit efectele negative ale vizualizării excesive a oricărui tip de ecran (computer, telefon, tabletă sau altele) asupra dezvoltării mintale și a sănătății copiilor.

Timp (ore/săptămână) în fața unui ecran în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 9 ani.

Recomandări OMS pentru timp (ore/zi) în fața unui ecran

VârstăOră/zi
Copii sub 3 ani0 ore (fără ecran)
Copii de la 3 la 6 ani1 oră/zi
Copii de la 6 la 18 ani2 ore/zi

Excesul de greutate și obezitatea reprezintă o problemă gravă pentru sănătatea copiilor bulgari. Tot mai mulți copii bulgari mănâncă nesănătos și duc un stil de viață sedentar. Unul dintre principalele motive este modelul alimentar slab al părinților, precum și reticența față de exerciții fizice și exerciții fizice.

Părinți, treziți-vă! Copiii sunt oglinda ta! Cumpără fructe, legume, pește, carne, ouă, iaurt, brânză, brânză galbenă, cereale și leguminoase! Gătiți împreună și distrați-vă. Nu te uita la televizor când mănânci! Vorbi! Mutați-vă mai mult, urcați scările și munții noștri!