colesterol

Consumul de tensiune arterială ridicată și colesterol ridicat este esențial pentru menținerea sănătății. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nici nu știu ce sunt carbohidrații și proteinele și nici nu se gândesc la echilibrul substanțelor din dieta lor. Iată ce a comentat prof. Martin Schillinger de la Viena în interviu.

Prof. Dr. Martin Schillinger este specialist în medicină internă, cardiologie și angiologie la Wiener Privatklinik, Viena, Austria. Este autor și coautor a peste 200 de lucrări științifice, incluzând numeroase articole în reviste internaționale bine cunoscute. În 2010, prof. Schillinger a devenit unul dintre cei mai renumiți 50 de specialiști din domeniul său.

Specializarea medicală și științifică a prof. Dr. Martin Schillinger este diagnosticul și tratamentul tulburărilor circulatorii provenite de la inimă, creier sau membre, precum și a factorilor de risc asociați (hipertensiune arterială, diabet, lipide din sânge), cu accent pe minim invaziv tratamentul acestor boli.

Prof. Schillinger, ce alimente sunt bune de mâncat și, prin urmare, evitați persoanele cu hipertensiune arterială sau colesterol ridicat?

Echilibrul ideal în dietă este 50% proteine ​​în principal din legume, 30% carbohidrați și 20% grăsimi bogate în acizi grași nesaturați. Din păcate, majoritatea societății aportul de carbohidrați crește la 80% din cauza consumului excesiv de produse de patiserie, cartofi (adesea prăjiți), pâine, orez și paste precum paste, spaghete. În mod ideal, aceste lucruri ar trebui înlocuite cu legume și salate. Proteina animală este bine să provină din carne albă, cum ar fi puiul și peștele. Consumul de carne roșie și mai ales de porc, carne de vânat sau miel trebuie să fie redus la minimum.

Cât de dăunătoare sunt pâinea albă și dulciurile pentru persoanele cu risc cardiovascular?

Pâinea albă (sub formă de carbohidrați) și dulciurile (sub formă de zaharuri și acizi grași saturați) sunt principalii factori determinanți ai lipidelor din sânge, hipertensiunii arteriale și supraponderalității. Prin urmare, mai ales la pacienții cu risc ridicat, aportul acestor alimente ar trebui să fie redus la minimum.

Cât de recomandat este capsulele Omega-3? Nu este mai bine să luați Omega-3 prin alimente?

Capsulele Omega-3 sunt, în general, fără niciun efect dovedit asupra sănătății și pot fi omise în această situație. Omega-3 se găsește în pește, precum și în unele nuci, deci cel mai bine este să îl luați prin aceste alimente.

Cum poate fi determinat riscul de a dezvolta boli cardiovasculare la tineri?

Prezicerea evenimentelor cardiovasculare viitoare la oameni este încă o sarcină dificilă. Medicii pot utiliza o varietate de instrumente pentru a determina riscul de atac de cord al unei persoane.

În primul rând, pot fi aplicate diverse sisteme de notare, cum ar fi Scorul Framingham sau Scorul PROCAM. Aceste sisteme de puncte calculează riscul unui eveniment cardiovascular în următorii zece ani folosind măsurători ale factorilor de risc tradiționali, cum ar fi tensiunea arterială, fumatul, zahărul din sânge, nivelul colesterolului, istoricul familial și greutatea corporală.

Aceste puncte determină procentul de risc de a dezvolta boli cardiovasculare pentru următorii zece ani și sunt împărțite condiționat în trei grupuri: risc mai mic de 10% (grup de risc scăzut), 10-20% (grup de risc mediu) și peste 20% - ridicat grup de risc. În al doilea rând, pe lângă evaluarea factorilor de risc, medicii pot efectua examinări ale inimii și arterelor, cum ar fi scanarea RM și CT și testele nucleare, pentru a evalua cât de avansată a fost o boală. Aceste teste pot detecta ateroscleroza la pacienți și în special la pacienții tineri pentru a identifica factorii de risc ridicat.

În al treilea rând, există un număr semnificativ de teste genetice și panouri disponibile pentru stratificarea riscului la pacienți, dar aceste teste nu sunt în prezent foarte fiabile. În practica clinică, folosim o combinație între primul și al doilea pentru a determina riscul la pacienții tineri.

Care sunt nivelurile normale ale tensiunii arteriale și la ce valori ar trebui să ne îngrijorăm? Aceste valori se schimbă odată cu vârsta?

Cei mai buni indicatori ai tensiunii arteriale sunt 120/80, tensiunea arterială normală este de până la 130/85, hipertensiunea arterială este de până la 140/90, iar deasupra acestor indicatori avem deja hipertensiune. Hipertensiunea are două niveluri: nivelul 1 este de până la 160/100, nivelul 2 este de până la 180/110. Pacienții cu tensiune arterială peste 140/90 trebuie să ia măsuri de precauție, valorile peste 180 la limita superioară pot fi deosebit de periculoase și trebuie tratați imediat la majoritatea pacienților. La pacienții foarte vârstnici, valorile care nu depășesc 160 la limita superioară sunt acceptabile.