despre

Una dintre cele mai presante probleme legate de alimentația sănătoasă este eficiența unei diete alcaline. Cel mai pozitiv lucru este că încurajează aportul de fructe și legume crude.

Probabil ați auzit de dietele celebrelor Victoria Beckham, Gwyneth Paltrow și Jennifer Aniston. Acesta este așa-numitul alcalin sau dietă cu pH.

Susținătorii cred că promovează detoxifierea organismului, ajută la reducerea excesului de greutate, previne bolile inflamatorii și alte boli.

Pe scurt, pH-ul este raportul dintre ioni încărcați pozitiv și negativ într-o soluție (mediu lichid). PH-ul este măsurat pe o scară de la 1 la 14. Valorile de la 1 la 7 indică un mediu puternic acid. 7 este neutru, iar valorile după acesta, până la 14, înseamnă creșterea mediului alcalin. Deoarece corpul uman este alcătuit în principal din apă, aproape toate fluidele corpului ar trebui să fie neutre în natură.

Susținătorii dietei alcaline consideră că majoritatea bolilor se dezvoltă într-un mediu acid (adică la pH scăzut). Ei cred că alcalinizarea organismului reduce semnificativ riscul de infecții și boli. Se știe că aciditatea ridicată perturbă fluxul de oxigen din sânge și promovează dezvoltarea celulelor anaerobe și a microorganismelor. Creșterea pH-ului în organism poate fi realizată prin administrarea anumitor alimente și suplimente.

Din acest motiv, dieta alcalină clasifică alimentele ca alcalinizante și acidifiante. Este important de reținut că, contrar așteptărilor inițiale, nu este vorba despre gustul alimentelor individuale. De exemplu, faptul că lămâia are un gust puternic acru nu înseamnă că este un aliment acidifiant. De fapt, aparține alcalinului, pentru că odată ajunși în corp, ajută la creșterea pH-ului.

Conform principiilor nutriției alcaline, meniul zilnic ar trebui să includă 80% sau mai multe alimente alcalinizante și 20% neutru sau moderat acid. Clasificarea ambelor tipuri de alimente este după cum urmează:

Alimente alcalinizante

castraveți, spanac, soia, broccoli, varză, conopidă, varză de Bruxelles, lămâie, grapefruit, avocado, sfeclă, vinete, țelină, usturoi, ghimbir, fasole verde, salată, ceapă, ridichi, roșii, mere, sparanghel, morcovi, dovleac cartofi, mazăre, hrișcă, quinoa, linte, ulei de măsline .

Alimente neutre sau moderat acide

Fasole albă, fasole roșie, pepene galben, nectarine, prune, pepene verde, caju, nuci, alune, mere, caise, banane, afine, struguri, portocale, mango, piersici, orez și paste din cereale integrale .

Alimente și băuturi foarte acide

Conform principiilor dietei alcaline, aceste alimente sunt dăunătoare, iar consumul lor trebuie limitat la maxim. Acestea sunt carne roșie, pui, carne de porc, ouă, pește, fructe de mare, produse lactate, ciuperci, ciocolată, cafea, ceai, alcool .

Mulți nutriționiști nu ignoră convingerea că o dietă alcalină are nevoie de mai mult timp și cercetări pentru a fi stabilită ca fiind eficientă și sănătoasă. Faptul este că în această etapă nu există dovezi suficiente pentru a susține idei precum că un „corp alcalin” este sinonim cu un corp sănătos.

Se știe că organismul are încă propriile sale mecanisme de reglare a pH-ului. Cu toate acestea, susținătorii dietei cred că echilibrarea pH-ului poate fi realizată cu mâncarea și băuturile pe care le consumăm. Această teorie nu este falsă, dar încă nu a fost dovedită și justificată.

O altă problemă importantă care ridică dieta este că organismul uman nu are un pH uniform și universal: variază considerabil între diferite organe și fluide corporale. Acest lucru ridică întrebări suplimentare, cum ar fi modul în care alcalinizarea corpului devine un proces universal.

Evident, dieta este nouă și are nevoie de mai multe observații științifice și răspunsuri la întrebările pe care le ridică. În acest timp, este un fapt incontestabil că ea câștigă tot mai mulți susținători care împărtășesc faptul că se simt mai tonifiați, sănătoși și fără kilograme în plus.