Puls.bg | 14 noiembrie 2018 | 0

rezistente

Programele naționale de sănătate și acțiunile coordonate la nivel global sunt singurele etape către combaterea rezistenței la antibiotice. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) îndeamnă țările din întreaga lume să își elaboreze planul național de abordare a problemei și solicită investiții mai mari în cercetarea și dezvoltarea de noi medicamente antimicrobiene, vaccinuri și diagnostice. În caz contrar, problema rezistenței la antibiotice se va adânci, spun experții OMS.

Medicamentele antivirale sunt importante în tratamentul epidemiei și pandemiei de gripă. Până în prezent, aproape toți virusurile gripei A umane au fost rezistente la o categorie de medicamente antivirale, inhibitori M2 (amantadină și rimantadină). Cu toate acestea, incidența rezistenței la oseltamivir a inhibitorului neuraminidazei rămâne scăzută (1-2%). Sensibilitatea antivirală este monitorizată în mod constant prin intermediul sistemului de supraveghere și răspuns al gripei al OMS.

  • Rezistența la bacteriile intestinale Klebsiella pneumoniae

Rezistența la Klebsiella pneumoniae, o bacterie intestinală obișnuită care poate provoca infecții care pun viața în pericol tratate cu antibiotice carbapenemice (legate structural de peniciline), este acum disponibilă în toate regiunile lumii. Acest tip de bacterii este una dintre principalele cauze ale infecțiilor nosocomiale, cum ar fi pneumonia, infecțiile circulatorii, infecțiile la nou-născuți și pacienții care au nevoie de terapie intensivă. În unele țări, carbapenemele nu funcționează pentru mai mult de jumătate dintre persoanele tratate pentru infecțiile cu Klebsiella pneumoniae din cauza rezistenței lor deja dobândite.

  • Rezistența la Escherichia coli

O altă rezistență pe scară largă este cea a bacteriei Escherichia coli la cele mai frecvent utilizate medicamente pentru tratamentul infecțiilor tractului urinar (antibiotice fluorochinolonice). Există multe țări în lume în care tratamentul său este deja ineficient la mai mult de jumătate dintre pacienți.

  • Rezistența laStaphlylococcus aureus

Rezistența la medicamentele de primă linie pentru tratamentul infecțiilor cauzate de bacteria Staphlylococcus aureus - o cauză frecventă a infecțiilor severe în instituțiile medicale și publicul larg - este, de asemenea, răspândită. Se estimează că persoanele cu stafilococ rezistent la meticilină au 64% mai multe șanse de a muri decât persoanele cu o formă de infecție nerezistentă.

Colistin este cea mai recentă soluție de tratament cu antibiotice pentru infecțiile care pun viața în pericol, cauzate de bacteria Enterobacteriaceae, care sunt rezistente la antibiotice carbapenemice. Rezistența la colistină a fost găsită recent în mai multe țări și regiuni, făcând infecțiile cauzate de astfel de bacterii insuportabile.

  • Rezistența la tuberculoză (TB)

OMS estimează că, în 2014, au existat aproximativ 480.000 de cazuri noi de tuberculoză multirezistentă (MDR-TB), o formă de tuberculoză care este rezistentă la cele mai puternice două medicamente împotriva bolilor severe. Doar aproximativ 1/4 dintre ele (123.000 de cazuri) au fost detectate și raportate. MDR-TB necesită cursuri de tratament mult mai lungi și mai puțin eficiente decât cele pentru tuberculoza rezistentă. La nivel mondial, doar jumătate dintre pacienții cu MDR-TB în 2014 au fost vindecați cu succes.

Dintre noile cazuri de tuberculoză din 2014, aproximativ 3,3% au fost rezistente la multe medicamente. Procentul este mai mare la persoanele care au fost deja tratate pentru tuberculoză - aproximativ 20% din toate cazurile.

Tuberculoza extrem de rezistentă la medicamente (XDR-TB) - o formă rezistentă la cel puțin 4 dintre principalele medicamente împotriva bolii, a fost găsită în 105 țări. Aproximativ 9,7% dintre persoanele cu MDR-TB au XDR-TB.

  • Rezistența la malarie

În iulie 2016, rezistența la tratamentul de primă linie pentru malarie (prin terapii combinate) a fost confirmată în 5 țări din regiunea râului Mekong - Cambodgia, Republica Democrată Populară Lao, Myanmar, Thailanda și Vietnam. În majoritatea locurilor, pacienții cu infecții rezistente la artezinină se recuperează complet după tratament, cu condiția să fie tratați cu terapii combinate. Cu toate acestea, de-a lungul graniței dintre Cambodgia și Thailanda, bacteria P. falciparum a devenit rezistentă la aproape toate medicamentele antimalarice, îngreunând tratamentul și necesitând o monitorizare atentă.

Există riscul real ca rezistența multiplă să apară în curând în alte părți ale acestei regiuni. Răspândirea tulpinilor rezistente în alte părți ale lumii ar putea reprezenta o provocare serioasă pentru sănătatea publică și ar putea pune în pericol progresele recente importante în controlul malariei.


În toate cele 5 țări, precum și în China, a fost adoptată strategia OMS pentru eliminarea malariei în această regiune (2015-2030).

  • Rezistența la HIV

În 2010, aproximativ 7% dintre persoanele care au început terapia antiretrovirală (ART) în țările în curs de dezvoltare au fost diagnosticate cu HIV rezistent. În țările dezvoltate, rata este cuprinsă între 10 și 20. Unele țări au raportat recent niveluri de 15% sau mai mult în rândul celor care au început tratamentul și de până la 40% în rândul persoanelor care au primit tratament anterior. Acest lucru necesită o atenție urgentă.
Creșterea nivelului de rezistență are consecințe economice importante, întrucât medicamentele din a doua și a treia linie sunt de 3 ori mai mari decât medicamentele de prima linie.


Din septembrie 2015, OMS a recomandat tuturor celor care trăiesc cu HIV să înceapă tratamentul antiretroviral. Cu toate acestea, utilizarea sa mai largă implică o răspândire și mai mare a rezistenței la aceasta în toate regiunile lumii. Pentru a maximiza eficacitatea pe termen lung a tratamentelor terapeutice de primă linie și pentru a se asigura că oamenii urmează cel mai eficient regim, este esențial să se monitorizeze în continuare rezistența și să se minimizeze atât apariția, cât și distribuția acesteia. Prin consultarea cu diferite țări, parteneri și părți interesate, OMS dezvoltă un nou „Plan de acțiune global privind rezistența la HIV la droguri (2017-2021)”.

  • Rezistență la gonoree

Eșecul tratamentului gonoreei cu antibiotice cefalosporinice de generația a treia a fost confirmat în cel puțin 10 țări - Australia, Austria, Canada, Franța, Japonia, Norvegia, Slovenia, Africa de Sud, Suedia, Regatul Unit.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a actualizat recent liniile directoare pentru tratamentul gonoreei pentru a aborda prevalența tot mai mare a rezistenței. Noile orientări ale OMS nu recomandă chinolonele (o clasă de antibiotice) din cauza nivelurilor ridicate de rezistență. Liniile directoare pentru tratamentul infecțiilor cu chlamydia și sifilisul au fost, de asemenea, actualizate.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.