Primele Jocuri Olimpice au avut loc în 776 î.Hr. Chiar și atunci, o dietă bogată în proteine ​​era considerată esențială - unele texte antice menționează un campion de alergare care a câștigat de mai multe ori la disciplină consumând doar carne.

început

Sportivii veneau adesea din familii înstărite care își permiteau carnea, dar dieta lor includea și lapte de capră, brânză, fructe și, desigur, ulei de măsline.

Cele mai multe informații sunt despre legendarul luptător Milo de la Croton, care a câștigat cinci titluri consecutive între 532 și 516 î.Hr. A mâncat 9 kg de carne, 9 kg de pâine și a băut 8,5 litri de vin pe zi.

Marea diferență de astăzi este în consumul de alcool. Complet interzise în aceste zile, olimpicii antici erau chiar încurajați să bea vin înainte și după un joc pentru a ameliora posibila febră musculară.

Unul dintre primele studii privind obiceiurile zilnice ale olimpienilor a fost realizat în timpul Jocurilor din 1952 de la Helsinki. Cu toate acestea, rezultatele sunt adesea contestate deoarece sexul și categoriile specifice de sport nu au fost luate în considerare la momentul respectiv.

Datele arată că o medie de 40% din energie provine din carbohidrați, 20% din proteine ​​și 40% din grăsimi. La sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, se credea pe scară largă că aportul ridicat de carbohidrați era benefic în disciplinele la distanță lungă, dar nu avea niciun efect la distanțe mai mici.

În acel moment, exista credința că cofeina avea același efect asupra performanței.

Astăzi, fiecare sportiv a formulat încercarea și eroarea ideală pentru el. Deținător de record mondial și olimpic în cursa de 100 de metri - Usain Bolt, de exemplu, menține o formă cu o dietă echilibrată care conține aproximativ 60% proteine, 30% carbohidrați și 10% grăsimi. Mănâncă aproximativ 196 de grame de proteine ​​pe zi, iar mâncarea sa preferată este cartofii dulci - o sursă bună de carbohidrați, vitamina A și C.

Cu toate acestea, diverse studii sugerează o rețetă pentru câștigarea unei medalii olimpice. Conform rezultatelor, include 60% genetică (înălțime, capacitate pulmonară etc.); 20% instruire; 10% nutriție adecvată; 10% adrenalină.