Glanda pineală este ultima glandă endocrină descoperită. Produce doi hormoni serotonină și melatonină. Această glandă are o istorie colorată și neînțeleasă. La momentul descoperirii sale, se credea că este un organ misterios. Glanda pineală a fost numită al treilea ochi datorită localizării sale (adânc în centrul creierului între cele două emisfere) și relației dintre funcție și cantitatea de lumină. Filosoful și matematicianul francez Rene Dennart a fost fascinat de aceasta. A fost văzut ca sediul principal al sufletului și locul în care se formează toate gândurile noastre. Astăzi se știe că hormonii pe care îi produce - serotonina și melatonina, sunt implicați în menținerea ritmurilor circadiene și în reglarea funcțiilor de reproducere.

Anatomia glandei pineale

hormonii
Glanda pineală este un organ nepereche care face parte din epiteliul situat în creierul mediu. Această glandă atinge dezvoltarea deplină până în al șaptelea an de viață și la vârsta de 14 ani începe dezvoltarea sa inversă. Glanda este alcătuită din două tipuri de celule: celulele parenchimatoase și neuroglia. Hormonii polipeptidici sunt produși în celulele parenchimatoase.

Melatonina

Melatonina este un hormon polipeptidic secretat de glanda pineală care nu trebuie confundat cu melanina, care este un pigment al pielii. Melatonina este numită și hormonul întunericului. Această substanță biologic activă are proprietăți antiinflamatorii, antioxidante și anticoagulante, efecte protectoare asupra endoteliului, care determină utilizarea sa în scopuri terapeutice. Biosinteza sa este realizată de substanța de pornire L-triptofan.

Melatonina este regulatorul principal al ritmului circadian (biologic) sau, cu alte cuvinte, somnul și starea de veghe. Este, de asemenea, implicat în reglarea funcțiilor de reproducere. Melatonina își exercită efectele prin legarea de receptorii melatoninei, care sunt de trei tipuri și sunt localizați în glanda pituitară, hipotalamus și retină. Formarea unui complex hormonal-receptor declanșează o cascadă de reacții asociate cu proteinele G. Ritmul circadian este ciclul de 24 de ore de somn și veghe. Lumina zilei și lipsa acesteia pe timp de noapte sunt implicate în reglarea acesteia, deoarece expunerea la lumină oprește eliberarea melatoninei și astfel ajută la reglarea ceasului biologic. Secreția de melatonină este scăzută ziua și ridicată noaptea.

Rolul melatoninei în reproducere se exprimă prin faptul că acest hormon blochează secreția hormonilor gonadotropi (hormon luteinizant și foliculostimulant) din adenohipofiză. Hormonii gonadotropi sunt cheia dezvoltării și funcționării corecte a ovarelor și a testiculelor.

Studii recente privind funcția fiziologică a melatoninei adaugă că acest hormon are un efect pozitiv asupra sistemului cardiovascular și a tensiunii arteriale.

Odată cu creșterea prevalenței tulburărilor de somn asociate cu creșterea obezității, interesul pentru melatonină crește datorită mecanismelor sale de acțiune și a efectelor terapeutice. Melatonina are diferite efecte asupra celulelor din corp. Îmbunătățește somnul și somnul. Din acest motiv, acest hormon este numit somnifer, hormon miracol și elixir al vieții. Numeroase studii privind efectele melatoninei demonstrează rolurile sale potențiale în prevenirea sănătății umane. Unele studii au sugerat că melatonina poate fi eficientă în combaterea febrei hemoragice virale Ebola.

Serotonina

Serotonina este o substanță activă fiziologic secretată de multe structuri din organism. Este secretat de glanda pineală, tractul gastro-intestinal, trombocite și sistemul nervos central. Acesta joacă rolul de hormon și neurotransmițător. Serotonina este derivată din aminoacidul triptofan. Această substanță are multe funcții, cum ar fi reglarea dispoziției, a poftei de mâncare, a somnului și a stării de veghe, a funcțiilor cognitive (memorie și învățare). Acesta este motivul pentru care serotonina este numită „hormonul fericirii”.

Serotonina își îndeplinește funcția prin legarea de receptorii de membrană asociați cu al doilea mediator. Secreția de serotonină din glanda pineală este asociată cu cantitatea de lumină din mediul extern. Serotonina este produsă în principal în timpul zilei.

Datorită localizării diverse a celulelor producătoare de serotonină, această substanță activă fiziologic are multe funcții. Se crede că participă la transmiterea mesajelor între celulele nervoase, că contribuie la bunăstare și fericire, precum și la reglarea ritmurilor circadiene, a funcțiilor cognitive, a emoțiilor, a apetitului. În tractul gastro-intestinal, serotonina reglează mișcările intestinului și joacă un rol în reducerea poftei de mâncare în timpul meselor. În creier, afectează nivelurile de anxietate și fericire. Conform cercetărilor, nivelurile ridicate de serotonină îmbunătățesc bunăstarea și fericirea corpului. În ceea ce privește reproducerea, se crede că serotonina inhibă funcția sexuală.

Nivelurile scăzute de serotonină sunt asociate cu depresia și depresia. Din acest motiv, cele mai frecvent utilizate antidepresive stimulează secreția de serotonină. Simptomele deficitului de serotonină includ memorie slabă, sentimente de inferioritate și dispoziție scăzută.

Glanda pineală este o glandă mică care are funcții fiziologice importante, cum ar fi reglarea somnului și a stării de veghe, a memoriei, a dispoziției și a funcțiilor endocrine. Funcționarea sa normală este esențială pentru menținerea bunăstării corpului.