sirieni

După ani de muncă grea pentru stabilirea autonomiei de facto în nordul și nord-estul țării, kurzii sirieni au fost abandonați de aliatul lor american și forțați să apeleze la regim pentru a respinge o ofensivă turcă.

În timp ce forțele președintelui Bashar al-Assad sunt staționate de-a lungul frontierei turcești din nordul țării, se pune o întrebare: va trebui minoritatea kurdă să renunțe la visele sale de autonomie?

Slăbirea autonomiei?

De la începutul conflictului din Siria, în 2011, kurzii au luat o poziție „neutră” între guvern și rebeli, concentrându-se pe stabilirea autonomiei lor.

După decenii de marginalizare din Damasc, ei au acum propriile instituții, forțe de securitate și școli într-o zonă care se află aproape de o treime din Siria și unde se află principalele câmpuri de grâu și petrol.

Turcia are un ochi atent asupra emancipării politice și teritoriale a acestei minorități, temându-se că un nucleu de stat kurd la porțile sale ar putea galvaniza aspirațiile separatiste ale kurzilor de pe teritoriul său.

Ankara numește „teroriști” forțele populare de apărare (KLA) ale principalelor miliții kurde.

Dar acest aliat strategic al Occidentului în lupta împotriva Statului Islamic - al cărui ultim bastion din Siria a fost capturat în martie de forțele kurde și arabe susținute de o coaliție internațională - a fost până acum sub aripa Washingtonului.

Până la începutul lunii octombrie, prezența trupelor americane în teritoriile controlate de PZN a servit ca o barieră împotriva amenințărilor din ofensiva turcă.

Însă declarația președintelui Donald Trump din 7 octombrie de a retrage trupele SUA din zonele de frontieră ale Siriei a încheiat o lungă perioadă de apărare a kurzilor: două zile mai târziu, trupele turcești și aliații lor au lansat o ofensivă pe scară largă împotriva ONU.

Confruntați cu o schimbare a cursului Americii, susținută printr-o declarație privind retragerea a aproape 1.000 de soldați americani duminica trecută, kurzii au anunțat un acord cu Damasc pentru desfășurarea armatei siriene în zonele lor.

De ce să apelăm la regim?

În șase zile de bombardamente și lupte terestre feroce, forțele kurde au pierdut o bandă de 120 km de-a lungul frontierei cu Turcia.

Aproximativ 130 de luptători ai Forțelor Democratice Siriene (UDF) dominate de SZN au fost uciși, precum și aproximativ 70 de civili, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului.

Autoritățile kurde au anunțat duminică că aproximativ 800 de femei și copii legați de luptătorii străini ai Statului Islamic au fugit după ce Turcia a lovit lângă un lagăr de detenție.

Ankara și-a acuzat adversarii că i-au lăsat pe jihadiști să plece.

UDF a avertizat în repetate rânduri că, în cazul unei ofensive turcești, nu va mai putea controla lagărele și centrele de detenție care găzduiesc mii de presupuși jihadiști, inclusiv străini, familiile lor și civili, ceea ce ar contribui la reînvierea statului islamic.

În ciuda înfrângerii sale teritoriale, înainte de începerea ofensivei turce, statul islamic a efectuat în mod regulat atacuri în zonele controlate de UDF.

Sfârșitul autonomiei?

Autoritățile kurde încearcă să pară liniștitoare atunci când vorbesc despre acordul cu Damasc.

Ieri, aceștia au anunțat că instituțiile lor vor putea continua să lucreze, descriind acordul ca pe un „acord militar”. Un înalt oficial kurd, Aldar Khalil, a descris-o drept o „măsură de urgență”.

Dar facturile din Damasc pot fi diferite. Regimul sirian a reamintit în repetate rânduri că intenționează să își impună suveranitatea asupra întregului teritoriu sirian, inclusiv prin forță.

Negocierile cu kurzii privind posibila autonomie politică, care au început anul trecut, au fost brusc oprite.

Susținut de Rusia încă din 2015, regimul a câștigat victorii militare împotriva grupărilor rebele și jihadiste și acum controlează aproximativ 60% din țară.

Liderul UDF, Mazlum Abdi, a recunoscut duminică că sprijinul de la Damasc va necesita concesii.

"Va trebui să facem compromisuri dificile, dar" între compromisuri și genocidul poporului nostru, alegem viața ", a spus el.

"Astăzi, kurzii sunt presați de perete, iar regimul din Damasc îl profită la maximum", a declarat Karim Bitar, expert în relații internaționale.

Damasc "este într-o poziție de forță și cu siguranță nu va face concesii" în favoarea lor, a spus el.

Acest articol ți-a fost de ajutor?

Vom fi fericiți dacă sprijiniți ediția electronică Mediapool.bg, astfel încât să vă puteți baza în continuare pe un suport independent, profesionist și onest de analiză a informațiilor.

Abonați-vă la cele mai importante știri, analize și comentarii la evenimentele zilei. Buletinul informativ este trimis la adresa dvs. de e-mail în fiecare zi la ora 18:00.