Adesea, agenții cauzali ai genurilor Mycoplasma și Ureaplasma pot provoca inflamații locale ale organelor din sistemul urogenital.

Micoplasmele se găsesc în sistemul urogenital la 20-40% dintre bărbații și femeile sănătoși activi sexual fără simptome, dar pot provoca diverse plângeri. Se dezvoltă în celulele mucoasei care acoperă diferitele părți ale sistemului reproductiv.
Micoplasma genitală și infecția cu ureaplasma sunt transmise sexual (prin contact genital sau oral). Este posibilă și transmiterea verticală a infecției de la mamă la copil (la naștere sau în timpul sarcinii). Raportul sexual este de cea mai mare importanță pentru răspândirea infecției.
Perioada de incubație după infecția cu micoplasmă este de 3-5 săptămâni, manifestându-se în medie după 15-20 de zile.
Infecția se manifestă cu plângeri nespecifice:

clinic

  • La bărbați, uretrita este cea mai frecventă, se manifestă prin arsură și durere la urinare sau un flux transparent transparent din uretra. Există dovezi că o astfel de infecție poate provoca motilitatea redusă a spermei și inflamația concomitentă a diferitelor structuri din sistemul reproductiv și poate duce la infertilitate.
  • La femei, infecția cu micoplasmă este cel mai adesea cauzată de Mycoplasma hominis. Aceste bacterii nu cauzează plângeri vaginale, dar prezența lor în vagin poate duce la episoade frecvente de vaginoză bacteriană. M. hominis este izolat de mucoasa uterului la aproximativ 10% dintre femeile cu inflamație a trompelor uterine și poate duce la diverse alte complicații.
  • În caz de afecțiuni legate de durere sau dificultăți la urinare și lipsa creșterii bacteriene din urină, ar trebui întotdeauna luată în considerare posibilitatea dezvoltării infecției cu micoplasmă.

Diagnosticul infecției cu micoplasmă este important, deoarece secrețiile uretrale, urina, spermă și prostată pot fi examinate la bărbați, iar secrețiile de urină, col uterin sau vaginal pot fi examinate la femei. Testarea este importantă, deoarece infecția poate fi asimptomatică sau se poate desfășura în paralel cu o altă infecție. Prin urmare, este important să știm că căutarea agenților micoplasmici poate oferi un răspuns în caz de imposibilitate de a dovedi agenții bacterieni preconizați sau în cazurile în care este prescrisă terapia antibacteriană, ceea ce nu duce la rezultate.