lucrurile

Este „corect” întotdeauna alegerea corectă? Cum poate „utilul” să provoace o tulburare atunci când este pentru sănătatea ei? Poate. Pentru că extremele sunt nesănătoase.

O astfel de tulburare, caracterizată prin fixarea excesivă a consumului de alimente „corecte” și evitarea a ceea ce este considerat nesănătos, este așa-numita. ortorexia nervoasă.

Ce este ortorexia nervoasă

Cuvântul „ortorexie” tradus literal din greacă înseamnă nutriție adecvată (orto-corectă, -orex - pofta de mâncare). Cu toate acestea, obsesia alimentației adecvate provoacă suferință - atât fizică, cât și emoțională. Victimele ajung adesea în izolare socială ca urmare a dorinței de a evita abaterea de la dietă cu orice preț.

Ortorexia nervoasă nu este încă un diagnostic oficial în psihiatrie, dar există din ce în ce mai multe cazuri care se potrivesc cu descrierea sa. Această creștere corespunde înfloririi unor diete și curenți din ce în ce mai moderni în nutriție.

La început, de multe ori începe cu dorința autentică pentru un stil de viață mai sănătos. Uneori, însă, treptat și imperceptibil, aceste cele mai bune intenții degenerează într-o fixare puternică, care este dificil de controlat. În cazuri extreme, persoanele cu ortorexie ar prefera să rateze o masă decât să comită o „transgresiune”.

Sunt prea dedicați calității alimentelor, care este determinată de diverși factori:

  • Beneficii preconizate pentru sănătate;
  • Suspiciile de alergii alimentare care nu sunt confirmate prin diagnostic în majoritatea cazurilor;
  • Metoda de preparare a alimentelor.

De multe ori evită să consume:

  • Alimente tratate cu pesticide sau OMG-uri;
  • Grăsimi, zahăr și sare;
  • Culori artificiale, arome și conservanți;
  • Produse de origine animală sau lactate;
  • Grâu, porumb și soia.

Care este motivul?

Până în prezent, au fost identificate diverse condiții prealabile care cresc probabilitatea de a dezvolta ortorexie:

  • Tendințe obsesiv-compulsive;
  • Gândirea pe principiul „totul sau nimic”;
  • Tendința de a merge la extreme;
  • Evitarea unor lucruri dăunătoare suspectate;
  • Anxietate;
  • Tendință de dependență;
  • Perfecţionism;
  • Tendința de a exagera cu controlul;
  • Stimă de sine scazută.

Potrivit dr. Bratman, care a inventat termenul de ortorexie nervoasă, anxietatea este adesea o cauză majoră a ortorexiei. Această anxietate începe adesea ca o frică de boală sau sănătate proastă, dar controlul dietei poate fi folosit și pentru a masca o stare de anxietate subiacentă.

Semnale și simptome ale ortorexiei nervoase

Este important să se facă distincția între o persoană care suferă de ortorexie și o persoană care a ales să adere la o dietă specifică. Aceasta este o fixare a ceea ce este considerat o dietă sănătoasă, precum și restricțiile privind alegerile alimentare.

Persoanele cu ortorexie se caracterizează prin:

Cum să diagnosticați ortorexia nervoasă?

Nu există încă criterii de diagnostic oficiale. Mulți terapeuți folosesc testul de ortorexie al Dr. Bratman. Potrivit acestuia, această situație privește un răspuns pozitiv la mai mult de cinci dintre următoarele întrebări:

  • Petreci mai mult de 3 ore pe zi gândindu-te la mâncare sau dietă?
  • Îți îmbunătățești stima de sine când mănânci sănătos?
  • Vă planificați mesele cu câteva zile înainte?
  • Trebuie să îți urmezi regulile de alimentație sănătoasă pentru a-ți menține sentimentul de control și a te simți în pace cu tine însuți?
  • Ați renunțat la alimentele de care vă plăceați să mâncați doar alimentele „potrivite”?
  • Ai devenit mai strict cu tine în ceea ce privește mâncarea?
  • Valoarea nutritivă este semnificativ mai importantă decât plăcerea de a mânca?
  • A scăzut calitatea vieții tale în paralel cu îmbunătățirea calității alimentelor tale?
  • Dieta îți face dificilă mâncarea afară, distanțându-te de familie și prieteni?
  • Te simți vinovat că te-ai abătut de la dieta ta?

Tratamentul ortorexiei

Pentru a trata deloc ortorexia, cei care suferă trebuie să admită mai întâi că pot avea o problemă alimentară. Acest lucru este deosebit de dificil, deoarece de obicei sunt de părere că doar mănâncă bine.

Dacă problema este recunoscută, psihoterapia poate fi utilizată pentru a căuta cauzele emoționale din spatele afecțiunii și pentru a lucra spre o atitudine mai sănătoasă față de alimente.