Ștefan Ivanov 19 aprilie 2012 | 6

adevăruri

Prof. George-Andrew Dan este șef al Departamentului de Cardiologie și al Departamentului de Diagnostic al Procedurilor Cardiovasculare și Aritmologie de la Spitalul Universitar Colentina, București.
Este membru al Societății Europene de Cardiologie, al American Heart Association, al Consiliului de certificare al European Heart Rhythm Association.

Prof. Asen Gudev este șeful clinicii de cardiologie, UMHAT „Regina Joanna” - ISUL, șeful Centrului clinic pentru medicină de urgență.
Prof. Gudev este membru al consiliului de administrație al Ligii bulgare de hipertensiune, secretar al Societății științifice medicale de medicină internă și al Comitetului bulgar al lipidelor, membru al Societății Cardiologilor din Bulgaria și al Societății Europene de Cardiologie. Este recenzent pentru revista Heart, BMJ Publishing Group London.



Prof. Dan, sunteți familiarizat cu polifenoli, de ex. quercetina (ingrediente antioxidante din unele fructe și legume și vin roșu) și așa-numitele. dieta mediteraneana?

Prof. Dan: Da, știu beneficiile dietei mediteraneene și sunt familiarizat cu problema polifenolilor. Știu, de asemenea, că americanii au început să ia pastile, foarte tipice pentru ele.

Au fost publicate multe lucrări teoretice care examinează proprietățile lor antioxidante și capacitatea lor de a proteja împotriva infarctului și a accidentului vascular cerebral. În calitate de cardiolog de frunte, ce importanță clinică le acordați?

Prof. Dan: Cu siguranță au semnificație clinică, dar nu cred că este pentru popoarele noastre.

Luați vinul roșu ca exemplu. L-ați recomanda pacienților dumneavoastră?

Prof. Dan: Nu toate vinurile roșii au aceeași cantitate și calitate de polifenoli. Acesta este un soi specific tipic Mediteranei. Obiceiul de a consuma fructe de mare este, de asemenea, important. Știți, dacă îi spun pacientului meu din estul României să-și schimbe obiceiurile alimentare - nu să mănânce carne de porc, ci fructe de mare, nu mă aștept la un rezultat excelent. Dieta mediteraneană este foarte bună și dă rezultate, dar în opinia mea nu poate fi aplicată în fiecare țară.

Prof. Gudev, ați recomanda vinului bulgar pacienților dumneavoastră, de exemplu un pahar în fiecare noapte?

Prof. Gudev: Problema este foarte complicată. Când am în față un pacient inteligent, este ușor să-l recomand. În general, există dovezi că un consum moderat de vin poate fi benefic, dar fiți foarte atenți la doză.

Prof. Dan: Sunt complet de acord. În România, care este o țară precum Rusia și probabil ca a ta, unde se bea mult, este foarte periculos să-i spui pacientului să bea un pahar de vin, pentru că ar prefera să bea o sticlă de vin. Întrebarea este cantitativă.

Ați luat amândoi studiile dabigatran (Pradaxa)?

Prof. Gudev: Da, am participat personal la studiile clinice.

Prof. Dan: Da. În România, medicamentul este pe piață de peste un an și avem deja experiență cu el.

Și care sunt rezultatele experienței dvs. cu dabigatran?

Prof. Dan: Foarte bine. Cu toate acestea, dacă trebuie să fim raționali, nu ne putem grăbi să schimbăm warfarina la fiecare pacient cu dabigatran și nici nu putem începe tratamentul la fiecare pacient direct cu dabigatran. În prezent, domeniul clinic este împărțit între pacienții care au rămas pe warfarină, vechiul tratament și pacienții care au trecut la noul tratament.

Care sunt interacțiunile medicamentoase ale dabigatranului?

Prof. Dan: Există interacțiuni cu anumite medicamente. Problema cu warfarina și alți antagoniști ai vitaminei K este că interacțiunile sunt din ce în ce mai imprevizibile. Dabigatran are interacțiuni puține și ușor previzibile.

Prof. Gudev: Trebuie să menționez că acest lucru are o importanță deosebită.

Cu ce ​​medicamente interacționează dabigatranul și sunt utilizate pe scară largă?

Prof. Gudev: Aceasta este o problemă foarte specializată. Unii dintre ei, da.

Adică, clinicienii trebuie să-i țină cont?

Prof. Gudev: Da, acesta este unul dintre mesajele cheie adresate medicilor. Produsul trebuie să fie foarte bine cunoscut pentru a evita efectele secundare și pentru a profita de toate beneficiile sale. Este de mare beneficiu pentru mulți pacienți, dar trebuie utilizat cu precauție.

Având în vedere investițiile și eforturile uriașe investite în dezvoltarea dabigatranului ca specialiști în domeniu, credeți că va putea înlocui warfarina?

Prof. Dan: Nu sunt pe deplin convins că dabigatranul sau orice altă moleculă nouă va înlocui complet vechiul tratament. În orice caz, nu pentru o perioadă scurtă de timp. Poate peste 10-15 ani. În acest moment, problema nu este doar înlocuirea warfarinei. Aceasta este o alternativă nouă, mai bună, de înaltă tehnologie, dar nu este concepută pentru a înlocui warfarina la toți pacienții.

Prof. Gudev: Trebuie să rețineți că warfarina și anticoagulantele orale sunt unul dintre marile succese ale medicinei în urmă cu 50 de ani. Este foarte dificil să înlocuiți un medicament de mare succes cu unul nou. Warfarina și medicamentele asociate prezintă numeroase dezavantaje, în special în ceea ce privește interacțiunile cu alimentele, medicamentele, riscul de sângerare, necesitatea unei monitorizări frecvente, deci trebuie să mergem mai departe și să găsim o modalitate de a evita toate aceste inconveniente. În general, warfarina este un medicament foarte eficient, dar foarte incomod pentru pacient și medic.

Cu toate acestea, care sunt predicțiile dvs., ca expert, pentru un posibil statut de blockbuster (medicament vândut în masă) pentru dabigatran?

Prof. Dan: Întrebarea este foarte dificilă și nu sunt magician. Cu siguranță, până la zece ani warfarina trebuie înlocuită, deoarece chiar și după 60 de ani de experiență clinică și beneficii terapeutice clare, regele terapiei antitrombotice are multe negative. Trebuie să găsim o moleculă cu aceeași sau mai bună eficacitate, mai puține efecte secundare și o siguranță mai mare, mai puține interacțiuni și mai puțină variabilitate genetică. Cu toate acestea, sunt sigur că nu este timpul să anulăm warfarina încă.

Puteți face puțină lumină despre modul în care a fost creat dabigatran?


Prof. Dan: Povestea este foarte lungă și probabil știți că dezvoltarea unei molecule este un secret pentru fiecare companie. Dar este multă muncă. Pot admite că din 1000 de molecule, doar una intră pe piață, iar din 10 care ajung pe piață, doar una o părăsește. Deci, munca este multă, investițiile sunt mari și, după finalizarea așa-numitelor studii clinice de fază III, trec aproximativ 14 ani înainte ca ideea inițială să fie implementată pe deplin în practică.

În România, dabigatranul este în uz de un an. Este rambursat?

Prof. Dan: Parțial. Avem deja mulți pacienți cu dabigatran. Prețul suportat de pacient este puțin sub 50% din costul tratamentului. Cred că dabigatranul va fi rambursat în multe țări, deoarece lumea așteaptă acest medicament de mulți ani.

Aveți idee care este costul unitar al tratamentului cu dabigatran în România?

Prof. Dan: Aceasta este o întrebare foarte bună, la care, din păcate, nu am răspuns. În prezent, nu avem studii farmacoeconomice cu privire la această problemă, dar presupun că puteți extrapola într-o oarecare măsură rezultatele studiilor similare din Marea Britanie.

În câte țări au fost efectuate studii clinice de fază III cu dabigatran?

Prof. Dan: Produsul a fost testat în peste 44 de țări, în 951 de centre. Acesta este un medicament foarte bun. Dar suntem încă la început. De exemplu, am fost foarte fericiți că noile molecule nu au nevoie de o monitorizare constantă. Și aceasta este o sabie cu două tăișuri. De exemplu, trebuie să monitorizăm sângerarea. Deci, rămân multe alte întrebări de răspuns. Într-una dintre cele mai prestigioase reviste medicale, care aparține unei organizații la care sunt mândru că sunt membru, American Heart Association, a avut loc o dezbatere la începutul acestui an - „Ar trebui ca noile molecule să fie prima linie de tratament pentru fibrilația atrială? ? ". Ca întotdeauna, au existat argumente pro și contra și a trebuit căutat un echilibru.

Care este părerea dvs. în această privință?

Prof. Dan: Eu folosesc dabigatran, așa că părerea mea este că ar trebui să fie o terapie de primă linie, mai ales în țara mea, unde puțin sub 50% dintre pacienți sunt supradozați (cu warfarină sau analogii săi). Pentru acest grup de pacienți, dabigatran este binevenit.

Și această opinie nu este influențată de faptul că ați participat personal la studiul dabigatran?

Prof. Dan: Nu în ultimul rând. Sunt un observator neutru, academic, fără interes personal în studiu. Am fost unul dintre directorii de la RE-LY. Studiul a fost orb, habar n-aveam dacă le administram dabigatran pacienților mei sau nu. Desigur, din punct de vedere filosofic, fiecare dintre noi este prizonierul propriei noastre gândiri. Cu toate acestea, cred că gândirea mea este gratuită.

De câte ori ai fost în Bulgaria și care sunt impresiile tale?

Prof. Dan: Înainte de 1990 am fost de două ori pe coasta bulgară a Mării Negre și o dată după 1990 și am impresii foarte bune despre asta, chiar mai bune decât cea românească, unde privatizarea a distrus o mare parte a ecosistemului. Când am spus la începutul discursului meu că consider Bulgaria o țară soră scumpă, nu a fost doar din politețe. Trebuie să recunosc că am început așa-numita „Inițiativă din Europa Centrală și de Est” la Asociația Europeană a Ritmului Cardiac, deoarece avem multe în comun și trebuie să fim împreună.

Crezi că bulgarii și românii au o mentalitate în mare parte comună, poți găsi trăsături comune?

Prof. Dan: Da, există multe puncte comune, în bine sau în rău. Acest lucru este complet natural, suntem foarte apropiați unul de celălalt și, din păcate, ne confruntăm cu aceeași problemă - să fim la granița comunității europene.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.