sindromul

Sindromul Kline-Levin este Tulburări neurologice, caracterizată prin necesitatea unui somn excesiv (hipersomnolență) până la 20 de ore pe zi, aport excesiv de alimente (hiperfagie compulsivă) și modificări comportamentale, cum ar fi dorința sexuală neobișnuită și incontrolabilă.


Condiția afectează în principal bărbații tineri sau Barbat tanar. Când sunt treji, cei afectați pot prezenta iritabilitate, lipsă de energie (letargie) sau lipsă de emoție (apatie). De asemenea, pot apărea dezorientați și pot experimenta halucinații.


Simptomele sindromului Kline-Levin sunt ciclic. Este posibil ca persoana afectată să nu prezinte simptome timp de săptămâni sau luni. Dacă apar simptome, acestea pot dura de la zile la săptămâni. În unele cazuri, simptomele asociate cu sindromul Kline-Levin dispar în cele din urmă odată cu vârsta. Cu toate acestea, episoadele pot reapărea mai târziu în viață. S-a raportat că apar episoade la indivizi în deceniile a patra și a cincea de viață.


Nu se cunoaște cauza exactă a sindromului Klein-Levin. Cu toate acestea, oamenii de știință cred că în unele cazuri pot exista predispozitie genetica la dezvoltarea tulburării. Se crede că simptomele sindromului Klein-Levin pot fi legate de funcționarea defectuoasă a părții creierului (hipotalamus) care ajută la reglarea funcțiilor precum somnul, apetitul și temperatura corpului. Unii oameni de știință cred că sindromul Klein-Levin poate fi o tulburare autoimună.


Debutul simptomelor asociate cu această tulburare este extrem de rapid. Astfel de simptome pot dura de la zile la săptămâni. Persoanele afectate pot avea aproximativ două până la 12 episoade pe an. În majoritatea cazurilor, nu există simptome ale sindromului Klein-Levin între episoade.


Persoanele cu sindrom Klein-Levin pot dormi 18-20 de ore pe zi și se pot trezi doar pentru a mânca și a merge la baie. Deși oamenii afectați poate fi trezit, pot fi iritabili sau letargici sau cu emoții lipsă (apatie).


Pacienții pot arăta, de asemenea confuz sau au dificultăți de vorbire. În unele cazuri, cei afectați pot avea halucinații sau un sentiment de realitate distorsionată în care se simt detașați de mediul înconjurător sau au o gândire fără legătură.

Bibliografie:
Adams, RD și colab., Eds. Principiile neurologiei. A 6-a ed.
Kaplan HI & Sadock BJ, eds. Manual cuprinzător de psihiatrie. Ed. A V-a.

Materialul este informativ și nu poate înlocui consultația cu un medic. Asigurați-vă că consultați un medic înainte de a începe tratamentul.