patologie

Sindromul Mallory-Weiss se caracterizează prin sângerări în tractul gastro-intestinal superior datorită lacrimilor longitudinale ale mucoasei și submucoasei (cunoscute sub numele de lacrimi Mallory-Weiss) în ligamentul gastroesofagian sau cardia gastrică. Descrierea originală a lui Mallory și Weiss din 1929 includea pacienți cu greață persistentă și vărsături după consumul de alcool. Cu toate acestea, sindromul Mallory-Weiss poate apărea după orice eveniment care provoacă o creștere bruscă a presiunii intragastrice sau prolapsului gastric în esofag, inclusiv ecocardiografia transesofagiană anterioară.

Cel mai frecvent motiv pentru Sindromul Mallory-Weiss este vărsături severe sau prelungite. În timp ce acest tip de vărsături pot apărea în cazul bolilor de stomac, acestea apar adesea din cauza abuzului cronic de alcool sau a bulimiei. Alte afecțiuni care pot provoca boala includ:

  • traumatisme toracice sau abdominale
  • sughiț sever sau prelungit
  • tuse intensă
  • gastrită
  • hernie hiatală
  • convulsii

Reanimarea cardiopulmonară poate duce, de asemenea, la ruperea esofagului.

Sindromul Mallory-Weiss este mai frecvent la bărbați decât la femei. Este mai frecvent la persoanele cu alcoolism. Potrivit Organizației Naționale pentru Boli Rare, persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani sunt mai predispuse să dezvolte această afecțiune. Cu toate acestea, există cazuri de sindrom Mallory-Weiss la copii și tineri.

Patogeneza sindromului Mallory-Weiss este asociată cu mișcarea ascendentă a diafragmei și creșterea presiunii intra-abdominale, ceea ce duce la o proeminență a părții proximale a stomacului în cavitatea toracică. Aceasta este adesea precedată de greață, care provoacă iritarea stomacului și refluxul conținutului gastric în esofag. Când proeminența stomacului este puternică, se pot produce lacrimi longitudinale. Rupturile sunt mai probabile la pacienții cu hernie hiatală.

Cu o creștere rapidă a presiunii intragastrice datorită anumitor factori, cum ar fi greața sau vărsăturile, gradientul presiunii transmurale crește dramatic. Orice tulburare care provoacă vărsături poate duce la dezvoltarea sindromului Mallory-Weiss, care se dezvoltă ca o ruptură liniară a ligamentului gastroesofagian, deoarece esofagul și stomacul sunt cilindrice. Forma cilindrică permite ca lacrimile longitudinale să apară mai ușor decât cele periferice. Se consideră că aceste rupturi apar fie printr-o creștere rapidă a presiunii intragastrice și a iritației, care mărește expulzarea puternică a fluidului prin esofag, fie în mod secundar la o modificare semnificativă a presiunii transgastrice (diferența presiunii peretelui gastric).

Deși majoritatea cazurilor de Sindromul Mallory-Weiss sunt autolimitante, au fost raportate pacienți cu episoade de sângerare severe sau recurente care necesită tratament intensiv și endoscopie intervențională. Acești pacienți au de obicei afecțiuni subiacente, inclusiv hipertensiune portală și insuficiență hepatică.

Macroscopic în partea distală a esofagului sunt vizibile mici de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri rupturi longitudinale ale mucoasei. Rareori pătrund în submucoasă sau pot duce la perforarea peretelui.

Microscopic, este vizibilă o zonă cu mucoasă distrusă și hemoragie la marginile defectului. Mai târziu, apare și o reacție inflamatorie nespecifică (Figura 1). Histologic, rupturile Mallory-Weiss se caracterizează printr-o perturbare longitudinală a mucoasei care se extinde în submucoasă, dar de obicei nu în stratul muscular. Lacrimile vindecate prezintă țesut de granulație, fibroză, regenerare epitelială și alte caracteristici ale ulcerelor vindecate.