medicinală

Tarhonul, numit și taros, este un văr de pelin și o plantă medicinală populară în medicina tibetană și arabă. Planta este foarte populară ca condiment în bucătăriile mediteraneene. Proprietățile valoroase ale acestei plante aromatice perene se datorează cantităților mari de uleiuri esențiale, caroten și cumarină conținute în frunze. Tarhonul proaspăt conține vitaminele A, B1, B2, C, precum și minerale precum potasiu, magneziu, fier și fosfor, precum și taninuri și rășini.

Taros aparține unei familii Asteraceae din gen: Artemisia iar numele său științific este Artemisia dracunculus. Se crede că patria tarhonului este Asia Centrală, poate Siberia. Tarhon rusesc (A. dracunculoides) este mai puternic. Cu toate acestea, nu este la fel de pronunțat ca gust ca soiurile cultivate în Marea Mediterană și, prin urmare, nu este preferat ca un condiment.

Tarhonul are multe proprietăți utile și este recomandat în absența poftei de mâncare, afectarea tractului digestiv, crampe stomacale. Planta restaurează activitatea tractului gastro-intestinal, normalizează pofta de mâncare prin îmbunătățirea sintezei sucului gastric și reduce procesele inflamatorii.

În medicina populară, tarhonul este utilizat ca antiscorbutic, diuretic și tonic pentru beriberi. Este util în boli ale sângelui și ale sistemului cardiovascular. Tarhonul are un efect general de întărire și calmează sistemul nervos. Se utilizează în dietele cu conținut scăzut de sodiu.

Deci, să rezumăm proprietățile vindecătoare ale tarhonului:

  • Această plantă rafinată este bogată într-o serie de fitonutrienți sănătoși, indispensabili pentru o sănătate optimă.
  • Principalele uleiuri esențiale din taro sunt tarhon (metil cavicol), cineol, ocimen și felandrin.
  • Tarhonul este utilizat ca medicament tradițional pentru stimularea poftei de mâncare și ameliorarea simptomelor anorexiei.
  • Cercetările arată că compușii polifenolici din această plantă scad nivelul glicemiei.
  • Taro-ul proaspăt are una dintre cele mai mari valori antioxidante ca sursă de hrană printre ierburi. Valoarea sa totală măsurată pe scară ORAC (capacitatea de a absorbi radicalii de oxigen) este 15.542 unități trolex la 100 g.
  • Studiile de laborator ale tarhonului arată că unii compuși din plante opresc activarea trombocitelor, împiedicând acumularea și depunerea trombocitelor pe pereții vaselor de sânge. Astfel, acestea ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge în interiorul vaselor de sânge ale inimii și creierului și, prin urmare, protejează împotriva infarctului și accidentului vascular cerebral.
  • Planta este o sursă foarte bogată de vitamine, cum ar fi vitamina C, vitamina A, precum și vitamine din complexul B, cum ar fi acidul folic, piridoxina, niacina, riboflavina, etc.
  • Tarotul este o sursă excelentă de minerale, cum ar fi calciu, mangan, fier magneziu, cupru, potasiu și zinc. Manganul este folosit de organism ca substanță care ajută enzima antioxidantă superoxid dismutază(GAZON). Fierul este deosebit de important pentru respirația celulară (co-factori pentru enzima citocrom oxidază) și pentru producerea de celule sanguine.

Utilizări medicinale ale tarhonului

  • Tarosul de plante medicinale este utilizat în diferite medicamente tradiționale pentru stimularea poftei de mâncare și ca remediu pentru anorexie, dispepsie, flatulență și sughiț.
  • Uleiul esențial eugenol din plantă este utilizat în scopuri terapeutice în stomatologie ca anestezic local și antiseptic pentru durerea de dinți.
  • Ceaiul Taros ajută la tratamentul insomniei.

Contraindicații

  • Uleiul esențial din taro, tarhon poate provoca iritarea pielii la unii oameni.
  • În plus, conform Consiliului științific pentru hrană al Comisiei Europene, tarhonul și metabolitul acestuia 1'-hidroxestragol poate provoca tumori hepatice la animalele de laborator. Prin urmare, se recomandă reducerea expunerii excesive la tarhon și limitarea nivelului de utilizare a acestuia.

Tarhon și gătit

Cum se păstrează tarhon

Pentru a obține tarhon bine uscat, este necesar să tăiați ușor frunzele și să le uscați separat de tulpini (deși sub formă uscată, spre deosebire de majoritatea ierburilor, tarhonul își pierde o parte semnificativă din aromă). Frunzele de tarhon trebuie uscate rapid la o temperatură nu mai mare de 35 ° C, altfel aroma dispare și frunzele devin albe.
Păstrați tarhonul uscat într-un borcan de sticlă închis sau într-un vas de porțelan într-un loc uscat și întunecat.

Sănătos în fiecare zi

Dacă vă place articolul, vă rugăm să îl împărtășiți. Undeva cineva ar putea avea nevoie de aceste informații.

Drepturi de autor și restricții conexe

zdravvsekiden.com dă dreptul Utilizatorilor să utilizeze toate serviciile furnizate pe site numai în scopuri personale necomerciale, cu condiția ca drepturile de autor ale zdravsekiden.com sau ale terților să fie direct sau indirect legate de materialele site-ului. Materialele de pe acest site nu au voie să fie modificate în niciun fel și nici să fie copiate, distribuite public sau distribuite în niciun scop public sau comercial. Utilizarea materialelor publicate pe acest site Internet pe alte site-uri este interzisă.

Materialele de pe acest site sunt protejate de drepturile de autor și drepturile conexe și orice utilizare neautorizată poate constitui o încălcare a drepturilor de autor, a drepturilor de marcă comercială sau a altor dispoziții legale.