Glaucomul, cataracta, degenerescența maculară și retinopatia diabetică sunt cele patru cauze principale ale pierderii vederii în țările dezvoltate. Îmbunătățirea diagnosticului timpuriu și a tratamentului în timp util pot păstra acuitatea vizuală la milioane de persoane în vârstă.

revista

Cu toate acestea, măsurile de prevenire a acestor boli oculare rămân cea mai ieftină și mai eficientă metodă de prevenire a orbirii.

Un studiu realizat pe baby boomers (generația născută între 1945 și 1964) a arătat că le era teamă să nu-și piardă vederea la fel de mult ca și cancerul.

Cu toate acestea, aproape jumătate dintre aceste persoane cu vârsta peste 45-50 de ani nu fac controale anuale la oftalmolog și nu știu că dieta lor le poate afecta sănătatea ochilor.

Degenerescența maculară (MD) este o afecțiune în care celulele sensibile la lumină din retină sunt deteriorate. Deoarece incidența sa crește după vârsta de 50 de ani, se mai numește degenerescența maculară legată de vârstă (VSMD). Afectează aproximativ 30% din persoanele cu vârsta peste 75 de ani.

AREDS (Studiul bolilor oculare legate de vârstă), sponsorizat de US National Eye Institute, arată că degenerarea maculară este o boală care depinde parțial de dieta noastră.

În acest mare studiu randomizat controlat, s-a constatat că riscul progresiei VSMD poate fi redus cu 25% la persoanele care prezintă un risc dacă iau o combinație de vitamine antioxidante (vitamina C și E), beta-caroten și zinc.

Al doilea studiu al acestui program, AREDS2, este în curs de desfășurare pentru a determina beneficiile altor substanțe nutritive, cum ar fi carotenoidele xantofilă și acizii grași omega-3, cu rezultate inițiale așteptate la sfârșitul acestui an.

Luteina (numele său provine de la cuvântul latin „luteus”, care înseamnă „galben”) și zeaxantina sunt carotenoide xantofile care au un efect antioxidant și absorbant al soarelui (în special spectrul albastru).

Acești pigmenți de culoare galbenă, solubili în grăsimi, se găsesc în alimentele vegetale, în special în legumele crude cu frunze verzi închise (varză, spanac, broccoli, varză de Bruxelles, dovlecei, mazăre, napi). Sursele de luteină sunt gălbenușurile de ou, precum și mango, piersici, pepeni, papaya și kiwi. Zeaxantina este bogată în porumb, spanac, salată și mandarine.

Corpul uman nu sintetizează luteina și zeaxantina, deci trebuie importate împreună cu alimente (se crede că acești pigmenți sunt protectorii secreți ai plantelor de lumina soarelui). Mai mult de două treimi dintre oameni nu absorb suficient din acești pigmenți, care sunt antioxidanți puternici și fotoprotectori.

Ambii pigmenți sunt depuși în lentilă și retină (luteina se acumulează în toată retina, dar într-o măsură mai mare în partea sa periferică, în timp ce zeaxantina se distribuie în principal în macula). Ei sunt cei care dau culoarea galbenă acestei mici zone rotunde și centrale din retină, motiv pentru care este numită „pata galbenă”.

Odată cu înaintarea în vârstă, o persoană își pierde densitatea pigmenților din ochi, care absorb lumina soarelui și protejează astfel retina de razele ultraviolete (UV) dăunătoare și neutralizează radicalii liberi de oxigen.

Persoanele cu ochi ușori și fumătorii au un risc mai mare de tulburări de pigmentare (fumul de țigară este o sursă de radicali liberi de oxigen care afectează ochii și toate celulele din corp).

Odată cu degenerescența maculară legată de vârstă, viziunea centrală este afectată (aceasta este viziunea pe care o folosim când citim, coase, conducem).

Datele din studii epidemiologice arată că aportul alimentar de luteină și zeaxantină reduce invers riscul de cataractă, cel mai probabil datorită efectului lor antioxidant.

Tratamentul termic al legumelor reduce conținutul de luteină. Pentru a îmbunătăți absorbția celor doi pigmenți (care sunt solubili în grăsimi), este mai bine să îi consumați împreună cu un aliment mixt care conține și grăsimi.

Oligoelementul zinc este, de asemenea, un antioxidant eficient, care are și un efect antiinflamator. Sursele bune sunt fructele de mare, cum ar fi stridiile și crabii, semințele de dovleac, semințele de susan și ficatul de vită. A lua doze mari de zinc poate duce la anemie.

Retina are, de asemenea, o concentrație ridicată de acizi grași omega-3 esențiali (care nu pot fi sintetizați de corpul uman). Datele dintr-un studiu amplu la femei au arătat că aportul regulat de acești acizi reduce semnificativ riscul de SMA.

Acizii grași omega-3 (eicosapentaenoici și decosahexaenoici) se găsesc în peștii grași precum somonul, macroul, tonul, sardinele sau pot fi obținuți prin suplimente alimentare.

Mure sunt o sursă naturală de flavonoide (antocianine), despre care se crede că protejează împotriva cataractei (tulburarea lentilei ochiului) datorită acțiunii lor antioxidante. Alte fructe cu culoare albastră sau roșie precum coacăze negre, zmeură, căpșuni, mure sunt, de asemenea, bogate în antociani.

Extractul de afine îmbunătățește microcirculația și reduce formarea de noi vase de sânge, motiv pentru care se crede că are un efect benefic în unele boli ale retinei, cum ar fi retinopatia diabetică proliferativă, degenerarea maculară și unele tipuri de glaucom (neovascular).

Principalii factori care pot deteriora cristalinul sunt radiațiile solare (în special razele UV), radicalii liberi ai oxigenului, fumatul, deficitul de luteină și zeaxantină. Unele boli cronice, cum ar fi diabetul, cresc și riscul de cataractă.

În plus față de procesul natural de îmbătrânire, factori precum deficitul de luteină și zeaxantină, fumatul și spectrul de lumină albastră pot accelera dezvoltarea degenerescenței maculare.

Prevenirea primară a ambelor boli care pot afecta serios vederea include: renunțarea la fumat (evitarea expunerii cronice la fumul de țigară), o dietă sănătoasă cu aport adecvat de luteină și zeaxantină, antioxidanți și acizi grași omega-3 și utilizarea ochelarilor solari sau lentile intraoculare de protecție care filtrează razele UV.