armata

Comandantul șef al forțelor armate egiptene Abdul Fatah Al Sisi.

Armata egipteană îl demite pe președintele Mohamed Morsi, anunțând numirea președintelui Curții Constituționale Adli Mansour în funcția de prim-ministru interimar.

Comandantul șef al forțelor armate egiptene Abdul Fatah Al Sisi anunță, de asemenea, noi alegeri prezidențiale.

Conform planului militar, în țară se vor forma un guvern de coaliție temporar și o comisie pentru organizarea alegerilor anticipate.

În urma unei declarații a forțelor armate, Morsi a descris incidentul drept o lovitură de stat și a chemat cetățenii țării să nu se supună.

„Ceea ce se întâmplă este o lovitură de stat care trebuie respinsă”, a scris Morsi pe rețelele de socializare.

Consilierul său pentru comunicare, Yasser Hadara, a declarat că Morsi și-a petrecut ziua lucrând normal la unul dintre birourile prezidențiale de la baza Gărzii Republicane dintr-o suburbie din Cairo. Cu toate acestea, nu este clar dacă este liber să părăsească actuala bază militară și să se întoarcă la palatul său, unde a petrecut noaptea înainte.

Martorii au declarat pentru Reuters că armata avea țepi în jurul bazei militare. Rezervoarele au ieșit în stradă.

Potrivit AFP, forțelor de securitate ale președintelui și un număr de lideri ai mișcării Frăției Musulmane Islamiste li s-a interzis părăsirea țării ca parte a unei anchete de evadare a închisorii din 2011.

Oficialii aeroportului din Cairo au confirmat că li s-a ordonat să nu permită oficialilor islamiști, inclusiv liderului Frăției Musulmane Mohammed Badia și adjunctului său, Hairat al-Shatter, să călătorească.

Președinția egipteană nu a propus noi compromisuri miercuri pentru rezolvarea crizei țării, iar ultimatumul armatei pentru un acord de partajare a puterii a expirat miercuri.

Tensiunile din Egipt se intensifică în timp ce ciocnirile dintre opozanți și susținătorii președintelui Mohamed Morsi continuă să-și asume greul refuzului său de a demisiona și a amenințării armatei de a „fi gata să moară apărând poporul țării sale” de teroriști, radicali și proști ”.

Mii de mii s-au adunat miercuri seara la Cairo și sunt așteptate numeroase demonstrații în alte orașe din țară.

Morse și armata sunt gata să se impună cu sânge

Anterior, miercuri, un purtător de cuvânt al lui Morsi a spus că președintele a considerat că este mai bine să mori „în picioare ca un copac” pentru a apăra legitimitatea instituției sale decât a intra în istorie ca cineva care a spulberat speranțele egiptenilor pentru democrație.

Morsi nu s-a agățat de putere, a asigurat purtătorul de cuvânt Ayman Ali după ce președintele a respins cererile de demisie.

Morsi a spus într-o adresă televizată adresată națiunii că a fost ales legal și că va apăra legitimitatea președinției sale cu „prețul vieții sale”, iar armata a spus că este „gata să moară apărând poporul țării sale” din „ teroriști, radicali și proști ".

Într-o declarație, președinția a reiterat că președintele Mohamed Morsi a tras la răspundere partidele de opoziție pentru blocarea inițiativei sale politice. Acesta prevede formarea unui grup de experți care să pregătească amendamentele constituționale adoptate în decembrie anul trecut.

Aripa politică a mișcării Frăției Musulmane de guvernământ, Partidul Libertate și Justiție (PSS), a respins invitația armatei de a se întâlni cu câteva ore înainte de expirarea unui ultimatum emis de forțele armate ale lui Morsi pentru a se conforma cererilor protestatarilor sau a pleca.

PSS este cea mai mare formațiune din guvernul de coaliție, iar președintele Mohamed Morsi este reprezentantul său. "Nu mai mergem la întâlniri cu nimeni. Avem un președinte și atât", a spus Walid al-Haddad, unul dintre liderii partidului.

Mii de protestatari care cer demisia lui Morsi au început să se adune în Piața Tahrir din Cairo, așteptând expirarea ultimatumului la ora locală 16:30 (14:30 GMT).

Ministerul de interne a avertizat că va răspunde „ferm” la orice violență.

Așa cum era de așteptat, tulburările din Egipt au dus la o creștere a prețurilor la petrol. A ajuns la 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din septembrie, a informat Associated Press.

Planurile armatei și îndoielile cu privire la revoluție

New York Times comentează că impasul amenință să readucă Egiptul în situația în care se afla acum doi ani, când generalii au preluat puterea de la Hosni Mubarak și au împins Egiptul într-o perioadă lungă de instabilitate și violență în creștere.

Amenințarea armatei de a interveni după expirarea ultimatumului pune problema dacă revoluția egipteană și-a îndeplinit promisiunea de a lansa o nouă democrație în

inima lumii arabe.

Respingerea ultimatumului de către Morsi și Frăția Musulmană reînvie fantoma sângeroasă a anilor 1990, când grupările islamiste au recurs la violență pentru a răsturna guvernul egiptean de atunci, scrie ediția americană.

New York Times relatează că armata a preluat controlul ziarului Al Ahram, condus de stat, înainte ca discursul lui Morsi să respingă ultimatumul pentru a-și prezenta planurile de guvernare a țării pe prima pagină.

În primul rând, îl vor scoate pe Morsi din președinție pentru a răspunde cererilor protestatarilor. Apoi vor abroga controversata nouă constituție a țării și vor înființa o comisie de experți pentru a scrie un nou document fondator.

Militarii vor forma un consiliu prezidențial temporar cu trei membri. Acesta va fi condus de președintele Curții Constituționale.

Un militar va conduce guvernul ca prim-ministru interimar. Armata a plasat deja aliații Frăției Musulmane sub arest la domiciliu și a emis mandate de arestare pentru oricine se opune deciziilor lor.

Persoanele arestate în temeiul mandatelor vor fi judecate în tribunale speciale, a relatat New York Times, citând pe Al Ahram.

Într-un articol comentariu, cotidianul din New York a declarat, citat de BTA, că Frăția Musulmană se confruntă cu cea mai gravă criză de încredere din ultimii 80 de ani. Acest declin rapid este surprinzător deoarece este o mișcare care a fost adusă la putere abia acum un an.

În al treilea articol, ziarul se concentrează asupra reacției SUA la situația din Egipt. Potrivit publicației, situația este o repetare a ceea ce s-a întâmplat acum doi ani, când Casa Albă a trebuit să se ocupe de un alt președinte egiptean atacat de toate părțile (Hosni Mubarak), cu armata și cu un tânăr egiptean furios. Acum, la fel ca acum doi ani, Obama acționează din nou cu prudență, chemându-l luni seara pe Mohamed Morsi să facă un apel care nu era atât de diferit de apelul către Mubarak de acum doi ani și jumătate, și anume de a restricționa și a permite protestatarilor să exprime voia lor pașnică.

Oficialii SUA au sugerat ideea alegerilor anticipate în Egipt sau a unei schimbări de guvern. Dar analiștii spun că Statele Unite au puțină influență asupra autorităților din Cairo sau asupra celor care fac presiuni pentru îndepărtarea lor, a adăugat New York Times.

Acest articol ți-a fost de ajutor?

Vom fi fericiți dacă sprijiniți ediția electronică Mediapool.bg, astfel încât să vă puteți baza în continuare pe un suport independent, profesionist și onest de analiză a informațiilor.

Abonați-vă la cele mai importante știri, analize și comentarii la evenimentele zilei. Buletinul informativ este trimis la adresa dvs. de e-mail în fiecare zi la ora 18:00.