care

Dieta este o problemă controversată și poate depinde de credințe personale, credințe religioase și considerații de sănătate. Dar când vine vorba de mediu, totul este foarte simplu. „Toate dovezile sunt acolo. Trebuie doar să-i vezi! ”Un prieten vegan de-al meu mi-a spus recent pe acel ton instructiv care te poate descuraja cu ușurință de la veganism pe viață.

Problema este că, deși eu nu sunt vegan, bănuiesc că probabil are dreptate. În același timp, recunosc că sunt puțin dezgustat de cât de puternic este toată lumea convinsă de corectitudinea dietei alese. Dovezile sunt rareori neechivoce și, atunci când vorbim despre ceva la fel de complex ca sistemul alimentar global, probabil că nu este înțelept să punem totul sub un numitor comun.

Problema este complexă. Potrivit Grupului consultativ pentru cercetarea agricolă internațională, aproximativ o treime din emisiile de gaze cu efect de seră se datorează agriculturii. Dar acesta este doar un factor. Sistemul nostru alimentar este o cauză principală a defrișărilor și a pierderii biodiversității la nivel mondial.

Ideea că vegetarianismul este bun pentru planetă este relativ nouă. În 1971, în cartea O dietă pentru o planetă mică, Francis Moore Lape a sugerat că foamea în lume ar putea fi eliminată dacă dieta occidentală nu ar acorda atât de multă atenție cărnii.

Studiu după studiu arată efectul benefic al unei diete pe bază de plante asupra mediului. O publicație din revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences spune că tranziția în masă la o dietă vegetariană va reduce gazele cu efect de seră legate de alimente cu până la 63%. Și dacă urmăm doar sfaturile pentru un consum sănătos de carne (îmi pare rău, hamburgerii sunt în afara jocului), vom reduce emisiile cu 29%.

În apărarea carnivorelor.

În același timp, există multe studii publicate în reviste științifice autorizate care sugerează că verdele nu este singura noastră mântuire. În 2015, o publicație a provocat senzația mediatică. În acesta, autorul principal, profesorul Paul Fishbeck de la Universitatea Carnegie Mellon, explică faptul că „consumul de salată este de trei ori mai rău decât consumul de slănină atunci când vine vorba de emisiile de gaze cu efect de seră”.

Reacția nu întârzie. Titlurile cresc, „LETTLE ESTE MAI PERICULOASĂ DECÂT BACONUL!”, Iar comentatorii aleargă pentru a explica că vegetarianismul nu este ceea ce pare. Potrivit altor studii, carnivorul este benefic în anumite limite.

Cheia se află în detalii

Cum este posibil ca oamenii de știință să ajungă la concluzii atât de diferite? Răspunsul scurt este că încearcă să răspundă la o întrebare foarte complexă. Pentru a găsi cea mai bună dietă pentru planetă, ei iau în considerare impactul asupra mediului al producției, transportului și comercializării alimentelor, apoi compară opțiunile. Cu toate acestea, aceștia sunt mulți parametri și, prin urmare, o mulțime de date. Unii oameni de știință ignoră complet anumite aspecte, cum ar fi cantitatea de alimente aruncate, în timp ce alții acordă mai multă atenție celor pe care le consideră mai aplicabile.

O dietă cu adevărat ecologică se bazează pe schimbări majore în sistemul actual, dar lucrurile trebuie să se schimbe într-un aspect individual. Varietatea datelor disponibile dă impresia că comunitatea științifică își schimbă constant părerea, dar arată cât de complexă este problema. Și fără a lua în considerare conflictul cu interesele industriei alimentare.