În acest fel, veți fi ușurat și copilul va fi crescut în mod corespunzător. Spre sfârșitul primului an, bebelușul întinde mâna și vrea să țină lingura cu care este hrănit. Lasă-l, lasă-l să experimenteze pe deplin plăcerea de a mânca. Acesta este de fapt începutul autoalimentării. În al doilea an îi puteți da o lingură separată pentru a amesteca în castron sau farfurie cu
mâncare în timp ce o hrănești. Până la sfârșitul celui de-al doilea an, copilul mic ar trebui să aibă posibilitatea de a mânca singur. Nimic care să varsă jumătate din mâncare. Fiecare început este dificil. În cele din urmă, îl hrănești. Cu toate acestea, micuțul obraznic este deja încrezător că a mâncat singur.

copilul

Și veți vedea cum în fiecare zi copilul folosește lingura din ce în ce mai abil și din ce în ce mai complet duce cazul la un sfârșit reușit. Dacă pierdeți această ocazie de a vă obișnui să mâncați singuri, atunci devine foarte dificil.
Când să lăsați copilul mic la masa comună? Până la sfârșitul celui de-al treilea an, copilul poate sta la masa comună. Cel mai bine este să fii alături de bunica sau mama sau de persoana care îl va ajuta cu nutriția.

Dacă sunt doi sau mai mulți copii acasă, este potrivit ca aceștia să fie serviți pe o masă separată. În aceste cazuri, tinerii sunt de obicei hrăniți înaintea adulților sub control și cu ajutorul unuia dintre ei. La această masă comună, apare o competiție involuntară în a mânca cu un apetit foarte bun. Nu v-ați mirat că copilul dumneavoastră, care se presupune că nu are poftă bună, mănâncă foarte lacom când sunteți undeva în vizită și îl puneți lângă ceilalți copii?.

Nu puneți toate vasele pe masă dintr-o dată. Dacă faceți acest lucru, copilul merge direct la felul său preferat sau mai des la tort și desert, renunțând la supă și gătit. Băuturi precum sucuri, boza și apă sunt oferite după ce copilul a mâncat.

Dacă copilul nu mănâncă prima porție complet, nu insistați. Va ajunge din urmă cu al doilea. Și nu puneți nicio condiție, cum ar fi „Vă dau un tort dacă vă mâncați supa până la capăt”. Copilul poate îți îndeplinește dorința, dar acum fără pofta de mâncare, ca o obligație, chiar și cu o reticență evidentă.