știință

Microbiomul - microorganismul care trăiește în mod natural în noi - joacă un rol cheie în determinarea riscurilor apariției tulburărilor spectrului autist (TEA) în timpul sarcinii, potrivit unui nou studiu realizat de Universitatea din Virginia.

Lucrarea relevă posibilitatea prevenirii formelor de autism prin măsuri care includ schimbarea dietei mamelor însărcinate sau administrarea de probiotice regulate, notează Science Daily.

În ultimii ani, au fost publicate tot mai multe cercetări care dezvăluie cât de fundamental este microbiomul în tractul gastro-intestinal pentru sănătatea noastră. Poate afecta orice, de la răspunsul nostru la frică și sănătate mintală până la boli autoimune, cum ar fi lupusul și diabetul de tip 1.

Acum, un nou studiu publicat în Journal of Immunology găsește o legătură între microbiologia intestinală și autism.

În plus, cercetătorii de la Universitatea din Virginia (UVA) au reușit să își folosească concluziile pentru a preveni dezvoltarea autismului la șoarecii de laborator. Ei au descoperit că ar putea opri dezvoltarea unor astfel de tulburări prin blocarea unei molecule inflamatorii specifice produse de sistemul imunitar.

Molecula a fost deja legată de afecțiuni precum artrita reumatoidă, scleroza multiplă și psoriazis și s-a dovedit că joacă un rol important în prevenirea infecțiilor, în special a infecțiilor fungice. Important, acest lucru poate afecta și modul în care creierul se dezvoltă în uter.

Direcționarea acestei molecule, interleukina-17a (IL-17a), oferă o altă modalitate potențială de prevenire a autismului la oameni, au spus cercetătorii. Cu toate acestea, ei avertizează că această abordare este mult mai complicată din cauza pericolului de efecte secundare.

„Am constatat că microbiomul este un factor cheie în determinarea susceptibilității la dezvoltarea tulburărilor din spectrul autist, sugerând că putem viza microbiomul matern sau această moleculă inflamatorie, IL-17a”, a declarat cercetătorul principal John Lukens. De la Departamentul de Neuroștiințe la UVA. „IL-17a poate fi folosit și ca biomarker pentru diagnosticarea precoce”.

Pentru a-și testa ipoteza că autismul poate fi declanșat de molecula IL-17a, echipa a blocat IL-17a la șoareci de laborator. Cercetătorii au luat șoareci femele din două laboratoare separate - cei din primul conțineau microflora intestinală, făcându-i predispuși la un răspuns inflamator indus de IL-17α, în timp ce cei din cel de-al doilea (martor) nu.

Când molecula IL-17a este blocată artificial (prevenind reacțiile inflamatorii induse de IL-17a), șoarecii mici din ambele grupuri se nasc cu un comportament tipic. Cu toate acestea, când cresc (fără intervenție umană suplimentară), tinerii născuți de mamele din primul grup dezvoltă o afecțiune asemănătoare autismului care le afectează permanent comportamentul social.

Pentru a confirma că acest lucru se datorează microflorei unice a grupului, cercetătorii au efectuat un transplant fecal al celui de-al doilea grup de șoareci folosind fecalele primului grup de șoareci. Ideea aici este de a schimba microflora celui de-al doilea grup, astfel încât să arate mai mult ca cea a primului. Și, așa cum era de așteptat, tinerii din cel de-al doilea grup încep să dezvolte o afecțiune similară cu autismul.

Microbiom și autism

Lucrarea lui Luckens și a colegilor săi aruncă lumină asupra relației complexe dintre sănătatea microbiomului mamei și dezvoltarea sănătoasă a copiilor ei.

„Microbiomul poate modela creierul în curs de dezvoltare în multe feluri”, explică Luckens. Microbiomul este cu adevarat important in calibrarea modului in care sistemul imunitar al descendentilor va raspunde la infectii, leziuni sau stres.

Următorul pas este să vedem dacă relații similare pot fi găsite la oameni și să înțelegem ce este asociat microbiologiei materne cu dezvoltarea autismului. Există mai multe alte molecule care trebuie luate în considerare - IL-17a ar putea fi doar o singură piesă într-un puzzle mult mai mare, a adăugat Luckens.

Comportamentele sociale legate de autism la descendenți au legătură cu dieta mamei? Mauro Costa-Mattioli și colegii săi de la Baylor College of Medicine explică legătura potențială prin microbiologia intestinului în acest videoclip. Studiul lor a fost publicat în revista Cell în 2016.