14 august 2020 | 09:16

politicienii

Bruxelles. Miniștrii de externe ai Uniunii Europene se vor întâlni vineri (14 august) pe fondul deteriorării crizei din Belarus. Președintele de multă vreme Alexander Lukashenko a câștigat votul prezidențial duminică (9 august), cel puțin conform datelor inițiale ale CEC. Acest lucru a dus la proteste în masă, dar în loc să admită înfrângerea, Lukașenko a declarat război poporului din Belarus, a comentat ediția europeană a revistei de autoritate. Politico. Materialul este prezentat fără intervenție editorială.

În toată țara, protestatarii pașnici au fost abuzați de forțele de securitate, cu mii de arestați și sute de răniți și doi uciși în ciocniri. UE și multe dintre statele sale membre s-au grăbit să condamne acest comportament criminal. Acum trebuie să ia măsuri concrete pentru a sprijini poporul belarus și a-i pedepsi pe cei care au declanșat teroarea de stat împotriva lor.

În primul rând, UE trebuie să clarifice faptul că Lukașenko nu este președintele legitim al Belarusului. Nu a mai fost așa de mult timp și acum este și mai evident că este un uzurpator obișnuit. Odată cu aceste alegeri, el și-a pierdut orice legitimitate care i-a rămas.

Acum puterea lui se bazează în întregime pe bețele și puștile vastului său aparat de stat. Și chiar această bază se slăbește pe măsură ce tot mai mulți ofițeri refuză să se întoarcă împotriva propriilor lor oameni.

Alți membri ai aparatului de stat au început, de asemenea, la disertație. Jurnaliștii de stat refuză să servească propaganda Minskului, diplomații permit numărarea corectă a voturilor la ambasadele din străinătate, iar întreprinderile de stat intră în grevă.

Belarusii - atât cetățenii obișnuiți, cât și elita - îl văd pe Lukașenko ca un președinte nelegitim. Aceasta trebuie să fie și poziția oficială a UE.

În plus, este necesară o regândire mai fundamentală a politicii UE față de Belarus. De câțiva ani încoace, uniunea a privit țara în principal printr-o lentilă geopolitică. Pe fondul agresiunii Rusiei în Ucraina, UE l-a acceptat pe Lukașenko, crezând că el este singurul garant al independenței și stabilității bieloruse.

Acest așa-numit angajament pragmatic ignoră faptul că Lukașenko crește constant dependența politică și financiară a țării de Rusia. În plus, acest angajament, spre dezamăgirea multor diplomați ai UE, nu a dat rezultate semnificative nici pentru o cooperare sporită UE-Belarus, nici pentru îmbunătățiri reale în viața cetățenilor de rând.

În schimb, impresia dintre mulți din Belarus este că valorile fundamentale ale UE - respectarea drepturilor omului, democrația și alegerile corecte, libertatea mass-media și a societății civile - sunt negociate.

Potrivit acestora, UE, în cel mai bun caz, a acționat oportunist și, în cel mai rău caz - în mod necinstit față de ei, aplicând duble standarde în detrimentul poporului din Belarus. Frustrarea lor este evidentă în absența completă a steagurilor sau a imaginilor UE în timpul protestelor în curs, care erau standard în demonstrațiile democratice anterioare din Belarus și din alte părți ale Europei de Est.

UE are șansa de a-și corecta greșelile și de a sta clar de partea cetățenilor obișnuiți și a elitelor orientate spre schimbare din Belarus, în timp ce își apără dreptul de a determina conducerea țării și viitorul acesteia.

Răspunsul imediat al UE trebuie să includă mai multe elemente.

În primul rând, ministerele de externe ale UE trebuie să invite imediat ambasadorii bielorusi să-și exprime respingerea totală a acțiunilor guvernului de la Minsk.

În același timp, trebuie să recunoască, acolo unde este posibil, curajul diplomaților din Belarus care au efectuat un număr corect de voturi. Multe ambasade și consulate, care servesc și ca secții de votare pentru imigranți, au publicat rezultate care demonstrează înfrângerea lui Lukașenko.

În al doilea rând, UE și statele membre trebuie, prin intermediul trimisilor lor de la Minsk, să arate o prezență maximă și să ofere sprijin bielorușilor. Aceștia trebuie să fie implicați vizibil în proteste, să participe cu oamenii și să monitorizeze comportamentul poliției.

Aceștia trebuie să participe la procese împotriva protestatarilor pașnici, să acorde interviuri presei independente, să invite la ambasade cetățenii vigilenți și victimele brutalității poliției și să se întâlnească în mod regulat cu principalii apărători ai drepturilor omului.

În al treilea rând, UE și statele sale membre trebuie să fie pregătite să ofere asistență umanitară tuturor celor care au suferit represiunea în ultimele zile și săptămâni. Mii de persoane au fost arestate în mod arbitrar, maltratate și rănite grav. Mulți sunt acum judecați și amendați.

Belarusii au lansat o campanie de ajutor pe scară largă, strângând până acum 1,5 milioane de euro. Va fi nevoie de mai mult pentru a oferi asistență juridică și amenzi, precum și pentru a oferi asistență medicală victimelor și sprijin financiar pentru familiile lor, reabilitare psihologică și fizică, precum și costul relocării victimelor în alte țări. Europa poate și trebuie să contribuie urgent la atenuarea costurilor umane suportate de bieloruși.

În al patrulea rând, UE trebuie să propună instituirea unei misiuni internaționale de mediere în situații de criză. Lupta unei societăți hotărâte să își afirme drepturile și un regim hotărât să se agațe de puterea sa nelegitimă nu poate fi câștigat fără un impuls din străinătate.

O experiență cinstită a politicienilor UE - poate o echipă de europarlamentari din diferite state membre sau o încercare de a stabili un dialog politic între regim și societate sub auspiciile OSCE - ar merita efortul. Acest lucru ar trimite un semnal de angajament constructiv societății din Belarus, în timp ce pentru regimul Lukașenko acest lucru ar putea fi preferabil intervenției Rusiei în situație.

Împreună cu aceste răspunsuri imediate, UE trebuie să ia în considerare măsurile pe termen mai lung, mai ales dacă Lukașenko își păstrează controlul asupra puterii. Câțiva pași pot fi folosiți pentru a pune presiune pe modul pentru acțiunile sale.

UE trebuie să fie pregătită să sancționeze pe cei care au fost implicați personal în fraude și violențe electorale. La fel ca punctele din Legea Magnitsky (o lege adoptată de Congresul SUA pentru a-i pedepsi pe cei responsabili pentru moartea avocatului rus impozitul Serghei Magnitsky, care a murit în arest la Moscova), adoptată de unele state membre, UE trebuie să elaboreze o listă a infractorilor.

În acest fel, blocul poate utiliza datele deja colectate de grupurile din Belarus pentru drepturile omului asupra sutelor de oficiali ai regimului. Cei implicați trebuie excluși de la contactele oficiale cu instituțiile europene, li se refuză vizele și activele lor în UE înghețate.

În plus, UE trebuie să abordeze bazele financiare ale regimului Lukașenko. Acesta trebuie să suspende toate tranzacțiile directe din cadrul Programului de parteneriat estic și altor programe către instituțiile de stat și guvernamentale. De asemenea, UE ar trebui să sfătuiască băncile europene să respingă obligațiunile de stat din Belarus.

Între timp, trebuie consolidat sprijinul pentru societatea civilă din Belarus și mass-media independente. Finanțarea UE disponibilă este prea limitată, inaccesibilă și limitată pentru mulți democrați din Belarus, inclusiv rețelele sociale, lucrătorii culturali, cetățenii angajați din regiunile țării și din diaspora. Toți joacă un rol cheie în trezirea civică și merită un sprijin mult mai puternic decât primesc în prezent.

În cele din urmă, UE poate sprijini eforturile de documentare a infracțiunilor de stat din trecut și din prezent împotriva oamenilor. Trebuie să finanțeze un program independent de monitorizare bazat, cel puțin deocamdată, în afara Belarusului.

Astfel de eforturi vor fi necesare pentru a aduna și organiza mii de dovezi adunate despre abuzurile regimului Lukașenko. Acest lucru va trimite un semnal clar autorilor și victimelor acestora că infracțiunile în curs nu vor rămâne nepedepsite.

În toate aceste privințe, UE poate și trebuie să răspundă la tragedia pe care Lukașenko și susținătorii săi au provocat-o în Belarus. În mod clar, susținerea protestatarilor și acțiunea decisivă împotriva lui Lukașenko este cel puțin pe care UE îl poate face pentru vecinul său - și pentru propria reputație.

Traducere: Teodor Penev

Știri conexe

AFP: Libanul este amenințat de războiul civil, spune Emmanuel Macron

28 august 2020 | 20:33 | Agenția de știri FOCUS