Știri: Specialiștii în nutriție și dietetică de la RHI Pazardzhik sfătuiesc:
(Categorie: Prevenire)
Postat de riokozadminpz
Vineri, 12 august 2011 - 08:46:00

boli cardiovasculare

Perioada lungă de zile fierbinți pune corpul uman la încercare. Pierderile mari de lichide datorate transpirației crescute perturbă metabolismul apei-sare, iar supraîncălzirea microclimatului duce la hipertermie. Scade tonul sistemului nervos central, care afectează atenția și coordonarea. Temperaturile ridicate afectează negativ sistemul respirator, cardiovascular, digestiv și excretor. Acest set de simptome este cunoscut sub numele de boală de băut.

Care sunt cerințele alimentare în aceste circumstanțe extreme?
Aportul de alimente nu trebuie să aibă loc în condiții de supraîncălzire a microclimatului, iar atunci când supraîncălzirea este scăzută - dimineața sau seara. În acest fel se creează condiții pentru o asimilare mai completă a alimentelor;
Regimul de băut ar trebui să includă aportul de mai mult decât cantitățile obișnuite de lichide, luând între 2 și 4 litri pe zi;
Se recomandă băuturile răcite - fructe, vitaminizate, bogate în oligoelemente,

precum și tonice - ceai și cafea;
Pentru a compensa pierderea de sare pentru a lua sărată cu 0,5-1% băuturi cu sare de masă - kefir, tarator etc.
Pentru a asigura un aport suficient de vitamine - A, B1, B2, C etc;
Să mănânce alimente cu conținut ridicat de proteine ​​/ 140-150 grame pe zi /, în principal carne slabă;
Grăsimile trebuie să fie de origine vegetală;
Mănâncă mai multe fructe și legume crude.

NUTRIȚIA CORECTĂ PENTRU O VIAȚĂ LUNGĂ

1. Mănâncă mâncare sănătoasă și variată. Mănâncă regulat și cu plăcere într-o atmosferă plăcută, petrece mai mult timp mâncând.

Pentru a fi sănătos aveți nevoie de o dietă completă, ceea ce înseamnă că prin alimente trebuie să obțineți toți nutrienții necesari. Alimentele sunt împărțite în mai multe grupe principale, în funcție de nutrienții care sunt principalele surse: cereale și cartofi; legume si fructe; lapte și produse lactate; carne, carne de pasăre, pește, ouă, leguminoase și nuci. Se recomandă ca dieta să fie variată. Mănâncă regulat, de 3-5 ori pe zi. Micul dejun este important și nu trebuie ratat. Luati cina cu cel mult 2-3 ore inainte de culcare.

2. Consumați cereale ca sursă principală de energie. Preferați produsele din cereale integrale.

Cerealele (grâu, orez, porumb, secară, orz, ovăz) și produsele lor sunt principalele alimente vegetale pentru oameni și furnizează cea mai mare parte a energiei oamenilor. Cerealele integrale (pâine integrală de grâu și secară, paste integrale, orez brun, fulgi de ovăz etc.) sunt bogate în fibre, furnizează vitamine B și multe minerale. Credința obișnuită că pâinea și cartofii trebuie evitați, deoarece consumul lor duce la supraponderalitate și obezitate este greșită.
Cerealele integrale stimulează funcțiile tractului gastro-intestinal și reduc riscul de constipație, boli cardiovasculare și unele tipuri de cancer.
Includeți pâinea zilnică și alte cereale în meniu - aproximativ 250 - 450 de grame pe zi. Mănâncă cartofi fierți sau coapte, evită cartofii prăjiți și chipsurile. Limitați consumul de alimente cu paste bogate în grăsimi (plăcintă, tutmanik, mekici etc.)

3. Consumați zilnic o varietate de legume și fructe - peste 400 de grame pe zi, de preferință crude.

Legumele și fructele reprezintă o parte importantă a unei diete sănătoase, furnizând un număr mare de vitamine și minerale. Aportul zilnic adecvat reduce semnificativ riscul apariției diferitelor tipuri de cancer, boli cardiovasculare, supraponderalitate și obezitate și diabet de tip 2.
Legumele și fructele crude sunt recomandate, deoarece în timpul procesării colinarilor, majoritatea vitaminelor conținute în ele sunt distruse.

4. Consumați zilnic lapte și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, cu conținut scăzut de sare.

Laptele și produsele lactate sunt un aliment valoros pentru toate vârstele. Sunt cea mai bună sursă de calciu ușor digerabil, care este vital pentru construirea și menținerea structurii oaselor și a dinților. Obținerea cantității corecte de calciu reduce riscul de osteoporoză. Aportul adecvat de calciu, în care laptele și produsele lactate sunt bogate, ajută, de asemenea, la reducerea riscului de hipertensiune arterială. Bacteriile lactice ale iaurtului îmbunătățesc digestia și stimulează peristaltismul intestinal. Laptele și produsele lactate conțin proteine ​​complete și alți nutrienți esențiali, precum vitamina A, vitamina D, întreaga gamă de vitamine B.

Conținutul ridicat de grăsimi din lapte și produse lactate crește riscul de colesterol ridicat din sânge și boli cardiovasculare.
Consumați zilnic un pahar de iaurt sau lapte (200 ml) și 50 de grame de brânză.
Alege iaurt cu conținut scăzut de grăsimi sau lapte proaspăt (1,5%) sau lapte degresat.
Preferă brânza cu conținut scăzut de grăsimi și brânza de vaci.
Desalăți brânza sărată sărată și lăsați-o să stea în apă pentru o vreme.

5. Consumați carne slabă și înlocuiți adesea carnea cu pește, păsări de curte sau leguminoase.

Este recomandat să consumați carne slabă pregătită prin gătit, fierte sau prăjit. Grăsimile animale din carnea grasă și cârnații cresc colesterolul din sânge și riscul bolilor cardiovasculare. Este recomandat să consumați pește cel puțin o dată pe săptămână, deoarece este o sursă de proteine ​​complete. Leguminoasele (fasole, linte, mazăre, soia, naut, fasole) sunt o alternativă vegetală la alimentele cu proteine ​​animale.
Ouăle sunt o sursă de proteine ​​complete, dar gălbenușul conține o cantitate mare de colesterol.
Nucile sunt bogate în grăsimi vegetale valoroase, dar datorită conținutului lor caloric ridicat sunt recomandate cu moderare.
Consumați păsări de curte fără piele și carne roșie slabă de până la 3 ori pe săptămână (100 grame/porție).
Scoateți grăsimea vizibilă din carne înainte de gătit.
Luați 30 - 50 de grame de nuci pe zi.
Persoanele fără colesterol ridicat din sânge pot consuma un ou pe zi, iar cei cu colesterol ridicat ar trebui să-și limiteze aportul la jumătate de gălbenuș pe zi.

6. Limitați aportul total de grăsimi, în special grăsimile animale. Când gătiți, înlocuiți grăsimile animale cu uleiuri vegetale.

Consumul de cantități mari de grăsimi animale crește riscul de obezitate și diabet de tip 2. Aportul de uleiuri vegetale - floarea soarelui, porumb și soia, șofran, scade colesterolul total și „rău”.
Consumul ridicat de margarină tare crește riscul bolilor cardiovasculare.
Preferați grăsimile vegetale (ulei de floarea-soarelui și porumb, ulei de măsline etc. față de grăsimile animale - untură și unt)

7. Limitați aportul de zahăr, zahăr și produse de cofetărie, evitați consumul de băuturi carbogazoase care conțin zahăr.

Zahărul oferă o senzație plăcută de dulceață, dar este o sursă de „exces de calorii” și nu oferă alți nutrienți utili, cum ar fi vitaminele și mineralele, spre deosebire de fructe și legume.
Mierea conține substanțe bioactive și este preferabilă zahărului pentru îndulcire.
Consumul ridicat și frecvent de zahăr și alimente și băuturi care conțin zahăr contribuie la obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și carii dentare.

8. Limitați aportul de sare și consumul de alimente sărate.

Consumul ridicat de sare crește riscul de hipertensiune arterială, cancer de stomac, leziuni renale, pierderi crescute de calciu și osteoporoză.
Limitați consumul de conserve, cârnați, pește sărat, murături și multe altele.
În loc de sare, condimentați alimentele cu condimente vegetale - sărate, mentă, pătrunjel.

9. Consumul de alcool este rău pentru sănătatea dumneavoastră.

Băuturile alcoolice conțin alcool etilic. Ele furnizează energie, dar nu conțin substanțe nutritive utile. Dozele mari de alcool afectează funcția creierului și provoacă intoxicație. Risc crescut de boli cronice - leziuni hepatice, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și unele tipuri de cancer.
Consumul moderat de băuturi alcoolice, în special vinul roșu, reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Aportul zilnic de alcool trebuie să fie moderat - o bere sau un pahar de vin sau 50 ml de băutură alcoolică concentrată.
Consumați băuturi alcoolice încet, împreună cu alimente.
Preferă băuturile cu conținut scăzut de alcool.

10. Bea zilnic suficientă apă și lichide.

Cantitatea optimă de apă necesară pentru buna funcționare a corpului este de 1,5 - 2 litri pe zi.
Apa este vitală, deoarece este un ingredient esențial în corpul uman; menține structura și funcțiile tuturor organelor și sistemelor. Apa este implicată în metabolism, în transportul nutrienților și oxigenului către celule, în separarea deșeurilor de metabolism. Reglează temperatura corpului.
O bună hidratare a corpului reduce riscul de pietre la rinichi, constipație și multe altele.
Bea cel puțin 6-8 pahare de apă în fiecare zi - această cantitate include lichide precum ceaiul și altele.
Bea mai multă apă la temperaturi ambiante ridicate.

11. Mențineți o greutate sănătoasă, fiți activi fizic în fiecare zi.

Excesul de greutate și obezitatea sunt probleme grave de sănătate, crescând semnificativ riscul de diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și artrită.
Pentru a evalua greutatea sănătoasă, se utilizează indicele de masă corporală (IMC), care este raportul dintre greutatea corporală, exprimată în kilograme, înălțime, exprimată în metri și pătrată.
Greutate normală - până la 24,9 IMC
Supraponderalitate - peste 25 IMC
Activitatea fizică regulată îmbunătățește stima de sine, performanța și somnul, reduce stresul și riscul de obezitate și osteoporoză.
A fi subponderal crește riscul afectării imunității și a bolilor conexe.
Înlocuiți alimentele bogate în energie cu cereale integrale, fructe și legume.
Fii activ fizic cel puțin 60 de minute pe zi.

12. Pregătiți și păstrați alimentele într-un mod care să le asigure calitatea și siguranța.

Folosiți metode culinare de prelucrare care să păstreze vitaminele și oligoelementele și să prevină formarea de substanțe nocive. În acest scop, limitați prăjirea produselor, aplicați aburirea, fierberea sau coacerea în timpul tratamentului lor termic.
Pregătirea și depozitarea adecvată a alimentelor asigură pierderi minime de nutrienți, păstrarea integrității biologice, calitate ridicată și siguranță alimentară.
Evitați contactul între alimentele crude și cele gata de consum în timpul procesării și depozitării.
Nu dezghețați carnea și peștele la temperatura camerei, ci la frigider, în apă rece și în cuptorul cu microunde.
Tratamentul termic al produselor de origine animală (carne, carne de pasăre, pește, ouă) trebuie să aibă o durată suficientă.
Urmați instrucțiunile de depozitare a alimentelor de pe etichetă.