Bulgaria sărbătorește Ziua Mondială a Mediului printr-o campanie educațională în 46 de școli și 63 de companii din diferite sectoare ale economiei.

farmacia

Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în fiecare an. În același timp, 1 din 7 persoane din lume adoarme flămând și mai mult de 20.000 de copii sub vârsta de 5 ani mor de foame în fiecare zi. În Bulgaria, 700.000 de tone de alimente neutilizate rămân anual, în timp ce 1,6 milioane de compatrioți trăiesc în nevoie. În 2012, echipa și voluntarii Băncii Alimentare din Bulgaria au colectat 195 de tone de alimente, ceea ce echivalează cu 490.000 de prânzuri.

În fiecare an, pe 5 iunie, oamenii din întreaga lume sărbătoresc Ziua Internațională a Mediului. În Bulgaria, organizatorul inițiativei este Rețeaua bulgară a Pactului Global al ONU. Aceasta este o zi de acțiune în care au loc sute de mii de inițiative, literalmente în fiecare țară din lume, pentru a îmbunătăți mediul în prezent și în viitor. Tema din acest an se concentrează pe risipa și pierderea alimentelor. "Gândi. Mânca. Salva. Reduceți-vă amprenta alimentară ”este o nouă campanie lansată de PNUD și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), împreună cu o listă tot mai mare de parteneri publici și privați. Atrage atenția asupra problemei și a absurdității faptului că cantități uriașe de producție nu ajung niciodată de la nivel la masă.

De fapt, cel puțin 1/3 din tot ce se cultivă pe planetă se pierde între câmp și consumator. Aceasta este o problemă etică, economică și naturală, având în vedere pierderile uriașe de energie, apă, îngrășăminte și alte investiții ca urmare a producției de alimente care nu se consumă niciodată.

Fiecare dintre noi poate face ceva în acest sens prin campania „Gândiți-vă. Mânca. Salva. Reduceți-vă amprenta alimentară ”peste 46 de școli și 26 de companii din diferite sectoare ale economiei se vor alătura eforturilor noastre comune pentru a introduce mai mulți oameni în problemă și pentru a lua măsuri practice indiferent dacă sunt acasă, la ferma, supermarketul, restaurantul sau hotelul unde se se pregătește și se consumă. Rețeaua bulgară a Pactului Global al ONU va informa despre problema a peste 45 de mii de angajați din 63 de companii.

Bulgaria ocupă locul al treilea în sărăcie în Europa și, în același timp, împreună cu celelalte 27 de state membre ale UE, țara noastră face parte din statistici, potrivit cărora 50% din alimentele produse, comestibile și sănătoase din UE, sau aproape 80 de milioane tone, se irosesc în fiecare an - în gospodării, supermarketuri, restaurante și în lanțul de aprovizionare. Suficient pentru a hrăni toată Spania.

„Trăim într-o lume a redundanței, în care producția de alimente depășește cererea și, totuși, 870 de milioane de oameni sunt subnutriți, iar creșterea scăzută a copiilor a devenit o pandemie imperceptibilă. Pentru a crea viitorul pe care îl dorim, trebuie să corectăm această inegalitate. ” - a declarat în discursul său Ban Ki-moon, secretar general al ONU cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, 5 iunie 2013, care anul acesta se intitulează: „Gândiți-vă. Mânca. Salva. Reduceți amprenta alimentară

Anul acesta, gazda mondială a Zilei Mondiale a Mediului 2013 este Mongolia, una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din lume și una care se străduiește să treacă către o economie verde și o civilizație verde. Nu este una dintre țările care joacă un rol cheie în risipa și pierderea alimentelor, dar în viața nomadă tradițională a multor populații există răspunsuri străvechi la amenințarea modernă a pierderii de alimente.

Generalul mongol Genghis Khan și trupele sale au folosit un aliment tradițional numit luptător în campaniile lor din Asia, independent de lanțurile de aprovizionare complexe. Luptătorul este o carne de vită concentrată, care este echivalentă cu proteinele conținute într-o vacă întreagă, dar condensată și zdrobită la dimensiunea unui pumn uman. Această metodă remarcabilă de conservare a alimentelor fără răcire a însemnat că ar putea pregăti o masă echivalentă cu câteva fripturi atunci când proteina a fost răzuită și adăugată la apă fierbinte ca o supă.

Înainte de Ziua Mondială a Mediului 2013, UNPROFOR colectează alte exemple de cunoaștere tradițională locală a tehnicilor cunoscute de noi, precum marinarea sau sărarea peștelui până la fumatul cărnii, uscarea fructelor și alte tehnici utilizate de inuți pentru conservarea păsărilor marine și nunți.

Alături de noi pe 5 iunie! Gândi. Mânca. Salva. Reduceți amprenta alimentară!

Anul acesta tema Zilei Mondiale a Mediului este „Gândiți-vă. Mânca. Salva. " Campania este împotriva pierderii și pierderii de alimente, îndemnându-vă să vă reduceți amprenta alimentară. Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), 1,3 miliarde de tone de alimente sunt irosite în fiecare an. Aceasta este egală cu aceeași cantitate care se produce în toată Africa subsahariană. În același timp, 1 din 7 oameni din lume adoarme flămânzi și peste 20.000 de copii cu vârsta sub 5 ani mor zilnic de foame.

În timp ce planeta se luptă să ne ofere resurse suficiente pentru a-și susține populația de 7 miliarde (care va crește până la 9 miliarde până în 2050), FAO estimează că 1/3 din alimentele produse sunt irosite sau pierdute. Deșeurile alimentare consumă o cantitate imensă de resurse naturale și contribuie la impactul negativ asupra mediului.

Dacă nu se folosește alimente, înseamnă că toate resursele care sunt investite în producția sa se pierd, de asemenea. De exemplu, este nevoie de aproximativ 1.000 de litri de apă pentru a produce 1 litru de lapte, iar aproximativ 16.000 de litri sunt introduși în furajele unei vaci pentru a face un hamburger. Emisiile ulterioare de gaze cu efect de seră de la vaci și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare cu alimente se dovedesc inutile atunci când eliminăm aceste alimente.

De fapt, producția de alimente la nivel mondial reprezintă 25% din terenul locuibil și este responsabilă pentru 70% din apa dulce pe care o folosim, 80% din defrișări și 30% din emisiile de gaze cu efect de seră. Acesta este cel mai mare factor pentru pierderea biodiversității și schimbarea acoperirii terenului.

Luarea unor decizii în cunoștință de cauză înseamnă alegerea în mod intenționat a alimentelor care au efecte mai puțin nocive asupra mediului, cum ar fi alimentele organice care nu utilizează substanțe chimice. Sau să alegeți să cumpărați ceva local ar însemna că alimentele nu vor fi transportate cu avionul la jumătatea lumii, limitând astfel emisiile. Deci, gândiți-vă înainte de a mânca și ajutați la salvarea mediului!