Ajută prevenirea

Vedeți cum poate ajuta hidratarea cu Covid-19

Trăim într-un moment dificil, într-un an dificil. Într-adevăr, în trecut, oamenii se plângeau în mod regulat de stres sever din cauza dinamicii zilei de muncă, a concurenței, a căutării unei mai bune stări de bine și a unei vieți personale depline. Dar ce să spun astăzi?

Odată cu apariția Kovid-19, măsurile de carantină, distanța socială, închiderea economică și presiunea asupra sistemului de sănătate, stresul a luat dimensiuni și mai grave.

Cum funcționează stresul

Prin definiție, stresul poate fi văzut ca un echilibru între cerințele mediului nostru (factorii de stres) și abilitățile individuale (tampoane) de a face față acestor cerințe. În prezența unor factori de stres severi și a unor capacități inadecvate de coping, nivelul de stres va fi ridicat. În schimb, atunci când tampoanele sunt mai puternice decât factorul de stres, nivelul de stres va fi scăzut.

Conform acestui model, există două modalități de a reduce stresul: reducerea factorilor de stres extern și creșterea capacității de a face față acestuia.

În anii 1940, Hans Cellier a descris reacțiile la stres. Etapa inițială este un „semnal de alarmă”. Ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc. Următoarea etapă este „rezistența”, în care se eliberează mai multă adrenalină și se reduce producția unor hormoni. Dacă stresorul nu este grozav, corpul revine la o funcționare aproape normală. A treia etapă este „epuizarea”, în care corpul își pierde rezistența cu stres continuu.

Impactul asupra sănătății

Stresul reduce capacitatea sistemului imunitar de a combate bacteriile și virușii care ne ocupă corpul. Sub stres, producția de limfocite scade și este mai dificil pentru organism să facă față bolii. Ca urmare a stresului, scade aportul de sânge către părțile afectate ale corpului. Acest lucru face ca sângele să ajungă mai greu în zonele afectate, iar limfocitele nu își pot face treaba.

Stresul cronic duce, de asemenea, la creșterea coagulării sângelui și are efecte directe asupra sistemului cardiovascular. De asemenea, joacă un rol în apariția și menținerea bolilor altor sisteme, cum ar fi sistemul digestiv. Sub stres, se observă manifestări emoționale precum anxietate, depresie, furie, iritabilitate și tensiune internă. Există, de asemenea, modificări comportamentale: pofta de mâncare, somn, tulburări de concentrare, uitare ușoară .

Stresul sub semnul lui Kovid-19

Desigur, sub presiunea pandemiei se află în primul rând preocuparea crescută pentru sănătate - familie, rude, colegi. Dar nu sunt doar probleme de sănătate. Mulți oameni experimentează stresul din cauza pierderii locurilor de muncă, a eșecului proiectului și a sentimentului de viitor incert. Nimeni nu este angajat să prezică când și cum vom ieși din această criză, iar sectoare întregi ar putea intra în istorie.

Al treilea aspect al stresului în Kovid este izolarea socială - întâlnirile cu prietenii și colegii sunt reduse la minimum, iar biroul de acasă devine regula. Cu toate acestea, singurătatea este stabilită permanent în viața noastră.

„Distanța fizică impusă are un efect extraordinar asupra sănătății noastre, deoarece suntem ființe sociale, iar sentimentul de apartenență, apropierea și atingerea fizică fac parte din nevoile noastre”, spune psihoterapeutul psihoterapeut Kremena Stanilova.

„Hormonul care este direct afectat de creșterea hormonilor de stres și de lipsa intimității fizice este hormonul atașamentului, apartenenței și încrederii - oxitocina. Lipsa de securitate, plus bombardarea constantă a simțurilor noastre cu informații care sunt percepute ca o amenințare pentru corpul și creierul nostru, duce la o creștere a hormonilor de stres de bază cortizol și adrenalină ", explică ea.

Deshidratare și stres

Stresul poate provoca deshidratare, iar deshidratarea poate provoca stres. Acesta este un cerc vicios. Apa transportă hormoni, substanțe chimice și substanțe nutritive către organele vitale din corpul nostru și trimite semnale importante. Când nu suntem bine hidratați, corpul nostru va trimite semnale care ne amintesc de simptomele anxietății: amețeli, cefalee, oboseală musculară, senzație de slăbiciune și ritm cardiac crescut.

„De fapt, este mai probabil să suferiți de o deshidratare mai severă atunci când sunteți stresat, deoarece ritmul cardiac a crescut și respirați mai greu și pierdeți lichide”, a spus Renee Melton, nutriționistă la Sensei.

Hidratarea rupe cercul vicios al stresului

Legătura dintre reducerea apei și a stresului este bine documentată. Toate organele noastre, inclusiv creierul nostru, au nevoie de apă pentru a funcționa corect. „Studiile arată că deshidratarea cu doar o jumătate de litru poate crește nivelul de cortizol”, spune Amanda Carlson, nutriționist.

„Cortizolul este unul dintre hormonii stresului. O hidratare bună poate menține nivelul de stres scăzut. Când nu-i dai corpului tău fluidele de care are nevoie, îl pui sub stres și va răspunde ”, a spus Carlson.

Cu toate acestea, spre deosebire de alte condiții, deshidratarea este complet prevenită. Iată o metodă încercată și testată de hidratare împotriva stresului, pe care Kremena Stanilova o recomandă: „Conștient (fără a face alte activități), beți 7-8 pahare de apă în timpul zilei.

Apa nu numai că îndepărtează toxinele din organism, ci ajută la metabolismul adecvat al nutrienților, la transferul oxigenului către celule, precum și la transportul hormonilor și enzimelor. Astfel, aportul de apă ne afectează și psihicul, îmbunătățind starea de spirit, revigorând și restabilind energia. Se recomandă să beți apă în poziție așezată, ceea ce reprezintă o garanție pentru scăderea nivelului de cortizol.

Apa: beneficii dovedite

 Apa ajută la prevenirea depresiei: prin hidratare, corpul își reaprovizionează în mod natural depozitele de neurotransmițător serotonină.

 Ajută la prevenirea și ameliorarea tulburărilor de somn: este necesară hidratarea pentru a produce melatonina, un regulator natural al somnului.

 Ajută la lipsa de energie: apa generează energie electrică și magnetică în fiecare celulă a corpului, oferind un flux natural de energie.

 Ajută la prevenirea deficitului de atenție: un creier bine hidratat este constant energizat și funcționează mai bine.

 Ajută la combaterea pierderii în greutate: pe lângă dieta adecvată și activitatea fizică, apa joacă un rol vital în pierderea în greutate.